Florian Coldea încearcă o ultimă lovitură sub centură pentru justiția română. Mai ales acum, când, potrivit surselor judiciare ale Realitatea Plus, dosarul în care este i criminat el și colegul său de „manevre”, generalul Dumitru Dumbravă, va fi trimis în judecată.
Vorbim despre un comunicat de șase pagini trimis de către șeful statului paralel. Vedem o disperare marcantă în acest comunicat, mai mult, Coldea, chiar pe prima pagină, susține că este victimă și că totul este fabricat. Dar, nu uită să lovească în procurorul de caz, judecătoarea Mihaela Iorga și spune că i se face o mare nedreptate. De asemenea, susține că probele de la dosar nu sunt reale. În curând dosarul va fi trimis în judecată și se va stabili rechizitoriul. În comunicatul de presă Coldea spune că apăra țara, evident prin dosarele penale: „Nu am comis niciuna dintre faptele de care sunt învinuit!”, se scuză Coldea.
În momentul de față, Florian Coldea nu se află în țară, pentru că a scăpat de măsurile preventive. Florian Coldea și cei din Sstatul Paralel nu mai au nicio șansă, pentru că justiția a intrat pe fir, iar dosarul se va judeca în curând.
Comunicatul integral al generalului negru
„Având în vedere continuarea campaniei mediatice agresive care mă vizează pe fondul instrumentării de către DNA a dosarului 52 /1/P/2024, doresc să aduc în atenția publicului o serie de concluzii de etapă și alte aspecte de interes privind stadiul anchetei.
Din ce în ce mai multe elemente atestă fundamentat că întregul dosar este construit pe baza unui denunț mincinos realizat de către un martor cunoscut cu istoric penal speculativ în timpul pandemiei de COVID - când a încercat să profite de situația de criză pentru a vinde materiale sanitare supraevaluate - și condamnat deja în primă instanță într-un alt dosar penal la pedeapsa de 4 ani de închisoare, în condițiile în care și-a recunoscut faptele și a beneficiat astfel de clemența legii.
- În pofida normelor procedurale specifice și a deontologiei profesionale care îl obligă la o atitudine echilibrată, corectă în raport cu probele existente la dosar, procurorul de caz se manifestă subiectiv și părtinitor, părând preocupat exclusiv de validarea, prin orice mijloace, inclusiv administrare de probe în afara cadrului legal, a afirmațiilor mincinoase ale martorului denunțător.
Poziționarea subiectivă a doamnei procuror, ale cărei resorturi le-am prezentat conducerii DNA (în principal având în vedere implicarea SRI în perioada mandatului meu în cazul Florian Walter) poate fi interpretată inclusiv în contextul în care a făcut ea însăși obiectul unei investigații penale, procurorii DNA decriptând clar modul în care, prin mijloace dolosive și artificii procedurale similare celor utilizate în prezent în dosarul 52/2024, a încercat să-l favorizeze pe omul de afaceri menționat.
Așa cum am evidențiat încă din luna iunie 2024, dosarul care mă vizează a fost declanșat și susținut de campania virulentă și revanșardă față de activitatea SRI din perioada mandatului meu în lupta împotriva corupției, campanie orchestrată de moguli media cointeresați, în înțelegere cu martorul denunțător (aspecte la care m-am referit explicit și detaliat în declarațiile date în dosar).
Pentru susținerea presupuselor fapte ilegale pe care le-aș fi comis, procurorul de caz se bazează, în mod vădit părtinitor, în principal pe declarația martorului denunțător și pe înregistrările făcute de acesta (explicit în scopul formulării și susținerii denunțului), ignorând constant declarațiile / probele inculpaților și martorilor, precum și elemente de logică formală care contrazic flagrant susținerile martorului denunțător.
Având în vedere atitudinea vădit subiectivă a procurorului, la 16 iulie 2024, am făcut o plângere împotriva martorului denunțător la PSJ1, dosarul astfel alcătuit, fiind preluat de îndată de procurorul de caz la DNA, unde, până în prezent, nu s-a realizat niciun act procedural.
Edificator pentru modul de lucru în speța în cauză este faptul că plângerea mea, a unui ofițer de carieră cu peste 20 de ani în slujba statului roman și a alianțelor din care face parte, este practic ignorată de peste 8 luni de doamna procuror, iar martorul denunțător nu a fost audiat în prezența apărării până în data de 21 ianuarie 2025.
În timp ce, după înmânarea personală a denunțului formulat de Cătălin Hideg (inculpat și trimis în judecată la acea dată), instantaneu a fost întocmit dosar penal, în baza căruia am parcurs “perfect procedural” drumul de la calitatea de suspect la inculpat, sub presiunea trusturilor media cointeresate, cu largul concurs al doamnei procuror care a alimentat mașina de propagandă mediatică încă din prima zi, cu anumite date din anchetă, pentru a crea aparența unor presupuse fapte ilegale pe care le-aș fi comis. Acest aspect se află în prezent în atenția Inspecției Judiciare.
- Conștient sau nu, prin demersurile realizate de procurorul de caz s-a ajuns în situația protejării și credibilizării martorului denunțător, precum și a actorilor care îl susțin, abordare ce denotă o formă de coordonare cu denunțătorul și mogulii media care îl promovează ca “erou național” prin intermediul posturilor de televiziune pe care le dețin / controlează.
Practic, procurorul de caz, prin acțiunile întreprinse, credibilizează o persoană condamnată în fond la patru ani de închisoare, ale cărei declarații s-au contrazis în mod evident și care, speculând conjunctura creată, s-a asociat nu doar cu trusturile de presă sus-menționate, ci și cu actori politici ce contestă valorile euro-atlantice ale României, îndemnând la subminarea statului de drept și a ordinii constituționale.
Reamintesc că, încă din prima mea reacție publică (a se vedea comunicatul din 19 iunie 2024) am atras atenția că demersurile ilegitime ale mogulilor media respectivi “pot fi valorificate și de actori ostili statului român și partenerilor euro-atlantici, mai ales în condițiile actualei perioade complexe de securitate, dublată de contextul electoral”, chestiune care s-a dovedit a fi reală.
La fel și afirmația că “patronul trustului Realitatea este implicat activ în campania electorală în favoarea unor persoane și formațiuni politice – unele dintre acestea fiind ostile vocației euro-atlantice a României”.
Din experiența acumulată în anii în care am lucrat în activitatea de intelligence, astfel de demersuri contrare interesului național al României sunt totdeauna documentate și ies la suprafață, cu expunerea și tragerea la răspundere a tuturor celor implicați.
- Prin includerea în dosar a unor transcrieri trunchiate, care nu reprezintă redarea fidelă a înregistrărilor (considerate probe esențiale / critice în acuzare) procurorul de caz a alterat grav adevărul. În consecință, absența oricăror măsuri pentru identificarea persoanelor responsabile sau a modului în care a fost posibilă producerea acestor erori materiale oferă argumente în susținerea percepției că justițiabilul din țara noastră poate fi cu ușurință victima unor abuzuri grave, fără ca nimeni să fie tras la răspundere.
Apreciez utilă, totodată, prezentarea unor elemente relevante, în contextul încetării măsurilor preventive care mă vizau în dosar:
- Conducerea DNA a luat la cunoștință, prin cererile de recuzare, de o serie de deficiențe grave legate de demersurile realizate de procurorul de caz pe parcursul instrumentării dosarului, de natură a demonstra lipsa de imparțialitate a acestuia;
- Inspecția Judiciară a fost informată, de asemenea, cu privire la mai multe nereguli și acțiuni la limita legalității în materie de instrucție penală realizate de procuror în acest caz.
Pe lângă alte aspecte pe care le-am semnalat, elementul flagrant, care a adus la alterarea gravă a adevărului, l-a constituit faptul că transcrierile incluse în dosar nu reprezintă o redare fidelă (fiind distorsionate și trunchiate) a înregistrărilor – a se vedea comunicatul pe care l-am remis opiniei publice pe 30 octombrie 2024. Nici până în prezent nu s-a verificat, printr-o expertiză de specialitate, dacă înregistrările sunt afectate sau nu.
Însăși procurorul de caz a admis faptul că „în redarea fișierului s-au strecurat mai multe erori materiale evidente, în sensul că fie unele cuvinte au fost consemnate altfel decât au fost rostite de către interlocutori, fie nu au fost consemnate” - în dispoziția dată la 29 octombrie 2024 privind reascultarea tuturor înregistrărilor și îndreptarea eventualelor erori.
Nu a explicat, însă, cum „s-au strecurat mai multe erori”, cine este responsabil de acest lucru, eventual ce măsuri au fost adoptate.
Relevantă este mențiunea completului CAB învestit cu judecarea plângerii împotriva ordonanței DNA din 8 noiembrie 2024 prin care s-a prelungit măsura controlului judiciar în dosar, care, în încheierea din 21 noiembrie 2024 arată că “se constată că organul de cercetare penală…nu a relatat cu exactitate conținutul discuției (prezentul complet nu are însă niciun element pe baza căruia să concluzioneze că acest lucru s-a realizat cu rea-credință și nu din culpă)”.
Ori atunci când, în baza unor înregistrări vădit distorsionate, sunt luate măsuri care afectează exercitarea unor drepturi și libertăți fundamentale, este perfect egal dacă fapta a fost comisă cu intenție sau din culpă, cineva trebuie sa fie tras la răspundere, oricare ar fi ipoteza de lucru.
De o gravitate aparte este faptul că aceste redări cu erori au fost prezentate de mai multe ori judecătorilor de drepturi și libertăți care au fost puși în situația și practic obligați să ia decizii în necunoștință de cauză, pe baza unor falsuri, ascunzându-se un adevăr evident, respectiv inexistența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală.
Drept dovadă, aceste aspecte flagrante au fost trecute sub tăcere de către procurorul de caz, nefiind menționate în ultima ordonanță de prelungire a controlului judiciar pe cauțiune.
- La 20 octombrie 2024, am făcut o nouă sesizare procurorului de caz cu privire la o serie de împrejurări în care martorul denunțător, în mod voluntar, a fost filmat și s-a filmat susținând că îi pare rău pentru faptul că a adus acuzații penale împotriva mea și a celorlalți inculpați, că a făcut acest demers din disperare și în contextul în care a fost încurajat de către oameni influenți care l-au asigurat de protecția lor, dar care, ulterior, l-au părăsit.
Aceste elemente și împrejurări faptice au fost confirmate în totalitate de către mai mulți martorii audiați de procuror. Suportul înregistrării video a fost ridicat de procuror, care, până în prezent - după mai bine de 80 de zile - nu a pus la dispoziția apărării materialul rezultat.
De asemenea, situația expusă se corelează și coroborează cu declarația mea de martor din 24 mai 2024 depusă la dosarul cauzei, respectiv cu cele semnalate în comunicatul din 19 iunie 2024. Subliniam atunci că „Pe de altă parte, denunțătorul amintit mai sus a afirmat, de mai multe ori, în mediul unor apropiați, că, pe fondul situației dificile cu care se confrunta (fusese condamnat deja în primă instanță) a fost sprijinit și orientat în acțiunile sale urmare a discuțiilor / întâlnirilor realizate cu Anca Alexandrescu (la sfârșitul anului 2023) și, ulterior, cu Cristian Burci și Sebastian Ghiță, care i-au promis sprijin în aceste demersuri, care ar putea să îi faciliteze rezolvarea problemelor sale juridice”.
- La 21 noiembrie 2024, judecătorul de drepturi și libertăți a transmis motivarea deciziei luate în încheierea de ședință din 14 noiembrie 2024, ocazie cu care a ridicat o serie de restricții și a făcut unele observații relevante în ceea ce privește dosarul și modul de instrumentare a cauzei până la acest moment.
În esență, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat și consemnat argumentat că, după mai bine de 6 luni de anchetă, implicarea mea în presupusul trafic de influență pentru martorul denunțător nu e lămurită / probată. De asemenea, în opoziție cu declarațiile martorului denunțător (care s-au schimbat de la un memoriu la altul), a fost clarificată succesiunea evenimentelor, precum și faptul că, practic, nu am avut vreo întâlnire programată cu acesta.
Totodată, a constatat și faptul că, potrivit celor semnalate de apărare, chiar după decizia procurorului privind reascultarea înregistrărilor s-a continuat cu aceeași eroare materială (fără a putea să menționeze dacă are caracter intenționat sau nu), în sensul transformării unei afirmații privind convingerea denunțătorului în ceea ce privește legalitatea demersurilor într-o negație. (procesul verbal din 5 noiembrie 2025, autentificat prin semnătură de procurorul de caz la 08 noiembrie 2024).
- Remarc și o lipsă cvasitotală a măsurilor întreprinse de procurorul de caz în perioada de prelungire a controlului judiciar și a obținerii de probe în stabilirea adevărului.
Cu excepția unei singure audieri de martor (indicate de apărare încă de la începutul urmăririi penale – deci de 8 luni - și solicitate din nou în urmă cu 4 luni), în ultimele 60 de zile, procurorul de caz nu a întreprins niciun fel de măsuri procesuale care să fie aduse la cunoștința apărării / inculpaților din cele anunțate cu prilejul prelungirii controlului judiciar pe cauțiune la 14 noiembrie 2024, inclusiv cele care erau avute în vedere pentru așa-zise suspiciuni privind încălcarea controlului judiciar.
Astfel, toate aspectele prezentate au condus la situația în care procurorul de caz nu a mai avut argumente suficiente și credibile pentru prelungirea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, sens în care a coroborat și alte acuzații (în care am calitatea de suspect fără nicio susținere faptică și în care nu s-au realizat demersuri investigative) pentru a institui o măsură asiguratorie.
Apreciez ca independența magistraților este o valoare esențială a oricărui sistem democratic, în care justiția constituie, alături de celelalte puteri, fundamentul unui stat de drept.
Consider că modul de organizare a Ministerului Public și, în special principiul subordonării ierarhice, responsabilizează suplimentar factori de conducere din structurile de parchet, care au obligația legală de a veghea la respectarea legii în toate cauzele aflate în lucru, cu atât mai mult atunci când le sunt semnalate expres elemente concrete privind anchete desfășurate în condiții cel puțin discutabile.
În pofida eforturilor susținute depuse de persoane care promovează o agendă interesată, inclusiv în ceea ce mă privește, precum și a lipsei de imparțialitate a procurorului de caz, rămân ferm convins că, în cele din urmă, adevărul va prevala, întrucât nu am comis niciuna dintre faptele ilegale ce îmi sunt imputate.
Îmi mențin încrederea în înfăptuirea unui act de justiție imparțial și voi continua să cooperez cu instituțiile abilitate, cu punerea la dispoziție a detaliilor și probelor necesare pentru o soluționare a dosarului bazată pe adevăr și principiile de drept.”