Sfântul Apostol Matei este unul dintre cei doisprezece apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos şi unul dintre cei patru evanghelişti, alături de Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, Sfântul Evanghelist Luca şi Sfântul Evanghelist Marcu.
Locuia în Capernaum şi era vameş în vremea când Iisus Hristos propovăduia în ţinutul Galileii.
"Acest sfânt era fiul lui Alfeu şi frate cu Iacob, iar de către ceilalţi evanghelişti se numea Levi al lui Alfeu. Pentru aceea, vrând să acopere viaţa lui de vameş pentru cinstea apostoliei, l-au numit cu nume puţin cunoscut, adică Levi a lui Alfeu". (Vieţile Sfinţilor)
Sfântul Matei în Evanghelia sa, scriind însă despre sine, din multă smerenie, arată pe faţă tuturor numele său şi povesteşte înaintea tuturor viaţa sa de mai înainte, neruşinându-se a-şi mărturisi păcatele sale.
Despre alegerea sa, Sfântul Evanghelist Matei spune: "Şi plecând Iisus de acolo, a văzut un om care şedea la vamă, cu numele Matei, şi i-a zis acestuia: Vino după Mine. Şi sculându-se, a mers după El". (Matei cap. 9,9)
Din acea vreme Sfântul Apostol Matei s-a făcut ucenic şi următor al lui Hristos şi s-a învrednicit a fi cinstit între cei doisprezece apostoli.
După primirea Sfântului Duh (în ziua Cincizecimii, la Ierusalim), a scris în limba aramaică una dintre cele patru Evanghelii ce alcătuiesc Noul Testament, aceasta fiind cea dintâi în ordine cronologică (anii 43-44).
"Iar după primirea Sfântului Duh, Sfântul Matei, mai înainte decât toţi ceilalţi evanghelişti, a scris Evanghelia în limba evreiască, pentru evreii care crezuseră, şi a scris-o după opt ani de la Înălţarea Domnului, propovăduind această Evanghelie prin multe ţări". (Vieţile Sfinţilor)
A propovăduit Evanghelia în ţara sa, apoi în Parţia, Midia, Etiopia, vestind tuturor mântuirea prin Iisus Hristos. A suferit moarte martirică în Etiopia, fiind ars pe rug.