Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) reacţionează în urma publicării în consultare publică a celei mai recente versiuni a Ordonanţei "Trenuleţ" arătând că devansarea calendarului pentru eliminarea facilităţilor fiscale pentru industria IT, începând cu ianuarie 2025, reprezintă un semnal profund negativ faţă de un sector strategic al economiei româneşti, tratat cu superficialitate.
Modificările fiscale majore care influenţează într-un mod brutal dinamica industriei riscă să submineze progresul economic al României şi să afecteze profund climatul de afaceri, mai spune Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii
”Noul proiect de Ordonanţă de Urgenţă care propune modificări abrupte şi intempestive ale politicii fiscale, în lipsa unei consultări reale cu mediul de afaceri, sfidează principiile fundamentale de stabilitate şi predictibilitate fiscală. Devansarea calendarului pentru eliminarea facilităţilor fiscale pentru industria IT, începând cu ianuarie 2025, reprezintă un semnal profund negativ faţă de un sector strategic al economiei româneşti, tratat cu superficialitate”, arată ANIS într-un comunicat oficial.
ANIS aminteşte faptul că ”eliminarea facilităţilor fiscale pentru industria IT, ca parte a reformelor prevăzute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a fost prevăzută pentru anul 2028”. ”În noiembrie 2023, facilitatea a fost amputată cu aplicare în cȃteva zile, destabilizȃnd industria. Devansarea acestui calendar, printr-o măsură luată încă o dată într-un mod intempestiv, pune în pericol stabilitatea unuia dintre cele mai performante sectoare economice din România şi alimentează climatul de incertitudine pentru companii, afectând grav planificarea strategică şi încrederea investitorilor”, subliniază Asociaţia.
Conform studiului ANIS, eliminarea facilităţii fiscale va avea ca efect reducerea competitivităţii industriei pe piaţa globală, prin creşterea costului cu forţa de muncă, precum şi diminuarea, în continuare, a numărului de locuri de muncă, deja în scădere cu circa 10.000 în anul 2023.
ANIS avertizează că astfel de măsuri riscă să izoleze România pe scena globală a tehnologiei prin descurajarea investiţiilor şi intenţiilor companiilor pentru piaţa din România, şi să compromită eforturile de a transforma economia într-una digitală şi competitivă.
“Din nou, Guvernul ignoră legislaţia în materie de predictibilitate fiscală şi orice dialog cu mediul de afaceri şi antreprenorii care ţin economia naţională în picioare, creează locuri de muncă şi plătesc impozite. Eliminarea facilităţii în acest context poate avea un impact negativ sever nu doar asupra industriei, prin reduceri masive de locuri de muncă, retragerea unor companii internaţionale sau redirecţionarea investiţiilor către alte ţări, dar şi destabilizarea economiei în ansamblu, într-un moment critic pentru digitalizare şi retehnologizare, strict necesare pentru a menţine competitivitatea companiilor romȃneşti”, a spus Edward Creţescu, preşedintele ANIS.
ANIS mai transmite că sectorul IT a demonstrat un rol esenţial în rezilienţa economiei naţionale, inclusiv în perioade de criză. Doar în ultimii cinci ani, excedentul la export al industriei a fost de peste 20 miliarde euro. Contribuţia directă sectorului la PIB este de circa 8%, dar acesta contribuie prin efectele indirect şi indus cu peste 14% la PIB. De asemenea, efectul de antrenare pe piaţa forţei de muncă este de circa 15% din numărul total de salariaţi din economie. ”Modificările fiscale majore care influenţează într-un mod brutal dinamica industriei riscă să submineze progresul economic al României şi să afecteze profund climatul de afaceri”, spune Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii.
ANIS face un apel ferm către Guvern să:
1.Revină la masa discuţiilor cu sectorul privat, respectând angajamentele asumate în Programul de Guvernare pentru un parteneriat real cu mediul de afaceri, în vederea identificării unor soluţii echilibrate pentru reducerea deficitului bugetar.
2.Reanalizeze decizia de accelerare a eliminării facilităţilor fiscale pentru industria de IT şi să revină într-un calendar predictibil, conform cadrului legal în vigoare, care să permită companiilor adaptarea graduală la noile condiţii fiscale.
3.Demareze un dialog real cu industria IT pentru a identifica soluţii care să sprijine competitivitatea şi să valorifice potenţialul acestui sector de a contribui la digitalizarea economiei româneşti şi la creşterea economică, în ansamblu.