”ICCJ respectă şi procedura şi aşteptarea publică şi fixează termen în dosarul privind obligarea Guvernului să reia turul 2 pe 16.01.2025. Spuneam că procedura ordonanţei preşedinţiale care e aplicabilă contestaţiilor electorale impunea un termen scurt, dar chiar s-a dat unul rapid”, a scris, vineri seară, pe Facebook, avocatul Adrian Toni Neacşu.
În 8 ianuarie, acesta a explicat că ”judecătorul care a respins cererea lui Călin Georgescu de la CA Bucureşti, ar trebui să înţeleagă tensiunea vremurilor actuale şi să încerce să motiveze cat mai repede sentinţa, astfel încât dosarul să poată pleca imediat la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie”.
”Orice întârziere, chiar dacă ea ar putea fi motivată de complexitatea şi caracterul stufos al dosarului, în care iniţial au fost chemaţi în judecată un număr neverosimil de paraţi (25!) şi s-au soluţionat nenumate excepţii procedurale si de fond (15 cel puţin!), va putea sta cu siguranţă la baza continuării atacurilor personale la adresa judecătorului, dar şi declanşarea altora noi care să privească Curtea de Apel în ansamblu sau chiar justiţia în general”, scria atunci avocatul.
Acesta explica faptul că s-a aplicat procedura ordonanţei preşedinţiale, de aceea motivarea trebui să fie gata în 48 de ore.
”Chiar şi avocaţii din cauză au avut înţelegere şi nu au comentat în vreun fel negativ în mod public depăşirea termenului de 48 de ore, pentru că e de bun simţ că in noaptea de Revelion şi în primele 2 zile de An nou e cam imposibil să termini de motivat un dosar atât de complicat şi de important (...) Pe scurt şi fără chestiile tehnice, dupa ce sentinţa CA Bucureşti este motivată începe sa curgă un nou termen de 5 zile în care părţile îşi pot motiva la rândul lor recursul declarat şi abia după aceea dosarul se trimite la ICCJ în vederea stabilirii unui termen de judecată. Cât timp însă hotărârea nu e motivată intreg acest calendar stă pe loc”, mai scria avocatul.
Curtea Constituţională a decis în unanimitate, în 6 decembrie 2024, când votul în străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale deja începuse, anularea întregului proces electoral pentru alegerea preşedintelui României, urmând să fie stabilite o nouă dată şi un nou calendar electoral pentru realizarea acţiunilor necesare.
Articolul din Constituţie invocat de judecătorii Curţii Constituţionale prevede că CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.
”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, sublinia CCR.
Totodată, Curtea argumenta că este aplicabil articolul din Constituţie potrivit căruia preşedintele României în funcţie ”exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou-ales”, astfel că preşedintele Klaus Iohannis, al cărui mandat se încheia în 21 decembrie, a rămas în funcţie”, scrie Toni Neacșu pe Facebook.