De asemenea, consilerul ui Mugur Isărescu a discutat despre strategia Ministerului de Finanțe în ceea ce privește împrumuturile, subliniind importanța unei gestionări prudente a resurselor financiare în fața incertitudinilor economice globale.
Realitatea Plus: Care au fost efectele acestor zile asupra econoiei romanesti. Intelegem ca investitorii vor sa se retraga, sunt probleme cu ratele romanilor. La ce asistam in aceasta perioada si care sunt riscurile?
Adrian Vasilescu: In ceea ce priveste pietele financiare care sunt in gestiunea Bancii Nationale, primul lucru de care ma intreb sunt imprumuturile, pentru ca avem un deficit bugetar foarte mare, o sa incheiem probabil anul cu 8%, este una dintre cifrele cele mai mari din Uniunea Europeana, India mai are 8% in momentul de fata, si ca sa se acopere acest deficit este nevoie de imprumuturi.
Pe urma sunt deficitele care actioneaza mai demult, s-au facut imprumuturi anul trecut si acum au venit restantele. Ei bine, Ministerul de Finante trebuie sa-si plateasca aceste datorii, utrebuie sa se imprumute. Eu vad insa ca imprumuturile merg bine. Cand Ministerul Finantelor face imprumuturi, se uita in cateva directii. Prima directie este i ce valuta se imprumuta. A doua directie este de la cine s eimprumuta. A treia directie este pentru cat timp se imprumuta si a treia directie cat e rata, cat e costul. Ei bine, astazi este a doua zi bancara din decembrie, pentru luna decembrie Ministerul Fiantelor si-a facut un plan de imprumuturi de 5,6 miliarde de lei, deci se imprumuta in lei in primul rand, si chiar daca ar fi oportunitati sa se imprumute in valuta si sa transforme leii in valuta sau valuta in lei o va face. Astazi a fost un supliment de imprumut, chiar propunerile investitorilor au fost peste nivelul de acoperire al Ministerului Finantelor. Pentru luna decembrie suma de imprumut va fi mare dar nu sunt motive sa ne ingrijoram in aceasta privinta.
Rezervele în valută ale BNR au scăzut cu 1,6 miliard de euro în noiembrie
Realitatea Plus: Deci costurile de imprumut ale Romaniei au crescut foarte mult in ultima perioada. Dumneavoastra spuneti ca nu sunt motive de ingrijorare
Adrian Vasilescu: Nu am spus ca nu sunt motive de ingrijorare. V-am spus ca nu sunt motive sa credem ca Ministerul de Finante nu-si va acoperi suma pe care si-a propus sa o incaseze. O va acoperi pentru ca lucrurile curg deja de la inceput. Nu ca nu sunt ingrijorat. Cu un deficit bugetar de 8% sigur ca sunt ingrijorari inclusiv ppentru inflatie. Este un punct sensibil acest deficit bugetar.
Realitatea Plus: Ce reforme fiscale ne vor asteapta. Pentru ce ne pregatim de anul viitor, pentru ca marele risc este legat de reformele esentiale pentru scaderea deficitului bugetar. La ce sa ne asteptam? Taxe, impozite, scaderi de salarii, inghetarea pensiilor, pentru ca si asta s-a vehiculat in spatiul public?
Adrian Vasilescu: Sunt doua cai de a rezolva lucruile. Daca plecam de la sume fixe: datoria este fixa, cheltuielile sunt fixe. Ei bine, ca sa acoperim diferenta dintre cheltuieli si venituri in buget ne uitam in primul rand la TVA. Foarte multi spun ca va creste TVA-ul. Asta e o solutie, dar solutia mai buna si mai aproape de adevara este ca vor trebui sa creasca vanzarila ca TVA-ul sa aduca mai ulti bani la buget. Unii spun ca vor fi impozitele mai mari la salariu. Sigur ca daca exista competitivitate salariile pot sa creasca mai mult si atunci banii vin din salarii pentru impozite, si nu din cresteri de impozzite. La fel avem problema cresterii economice. Suntem in pragul unei situatii in care intreaga Uniune Europeana vorbeste de recesiune. Noi am scapat de recesiune in toti anii acestia de inflatie. Batalia este sa calmam inflatia fara sa o ia razna recesiunea, si nu a luat-o razna. Cresterea noastra este mica, dar este una dintre cele mai bune din Europa, pentru ca toata Europa vorobeste acum de cresteri mci.
Criza politică provoacă incertitudini pentru veniturile românilor. Măsuri pentru reforma fiscală: salariile și pensiile ar putea fi înghețate