Faima Coifului getic de la Coțofenești se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiție care tratează nu numai istoria artei și a prelucrării metalelor prețioase, dar și istoria politică și socială a vechilor populații care au trăit pe teritoriul actual al României, potrivit Muzeului Național de Istorie a României.
În plus, coiful de la Coțofenești este prezentat în toate manualele școlare de istorie destinate cursului primar, gimnazial și liceal, precum și în marile tratate de istorie editate în țară după 1960.
Povestea coifului a fost relatată în 2020 de Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-un documentar TVR.
„Acest coif are o istorie atât de stranie încât de multe ori astăzi, privind în urmă, cei aproape 90 de ani de existență oficială a piesei, ne mirăm cum de a supravieţuit”, a explicat Ernest Oberlander-Târnoveanu.
„Copiii au găsit o "căciulă", aşa au şi declarat”
În urmă cu aproape 100 de ani, piesa - datată în sec. IV - V î.e.n. - despre care nimeni nu știa atunci că are o valoare inestimabilă, zăcea la vedere pe un deal din satul Coțofenești, Prahova.
A fost găsită din întâmplare la puțin timp după Primul Război Mondial, în anul 1926 sau 1927, de câțiva copii aflați cu vitele la păscut.
„Copiii au găsit o «căciulă», aşa au şi declarat, şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, relata Târnoveanu.
Familia băiatului n-a avut nici cea mai vagă idee cu privire la valoare coifului, așa că l-a folosit în gospodărie.
„După ce a fost adăpătoare pentru găini, parcă s-a constatat că nu e chiar cel mai potrivit lucru, a fost aruncat pe acoperişul unui coteţ. (...) Nu şi-au dat seama că piesa este din aur. Şi pentru faptul că aurul antic conţine în mod firesc o mare cantitate de argint. Şi acest argint îi dă o culoare gălbuie neobişnuită pentru noi. În mintea noastră culoarea aurului e aurul de 14 carate, care e un aliaj de aur cu argint și cupru, aurul pur are o culoare gălbuie, iar aurul amestecat cu argint are o culoare albicioasă, similară cu alama”, a mai spus Ernest Târnoveanu, citat de adevarul.
Soarta coifului s-a schimbat când a fost văzut de un cunoscător.
„Coiful distrus a fost prezentat de tatăl lui Traian Simion unui fost camarad de arme din Primul Război Mondial, un negustor destul de cunoscut, Jean Marinescu”, a explicat directorul Muzeului Național de Istorie.
Negustorul l-a cumpărat de la familia Simion pentru 30.000 de lei, o sumă mai mult decât consistentă pentru o familie de la țară, iar mai târziu l-a donat Muzeului Naţional de Antichităţi.
În anul 1971, Coiful de aur de la Coțofenești a ajuns la Muzeul Național de Istorie.
Începând cu anul 1972, coiful de la Coțofenești a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR fiind admirat de milioane de vizitatori din țară și din străinătate. Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice românești, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziții organizate în străinătate: Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florența și Lisabona.
Sâmbătă, 25 ianuarie 2025, Coiful de aur de la Coțofenești a fost furat de la Muzeul din Drents împreună cu trei brățări dacice.