Dumitru Dragomir, fostul președintele de la Liga Profesionistă de Fotbal, povestește sărăcia lucie în care a trăit pe când era copil, cum mămăliga era alimentul de bază, iar când prindea și pâine, o punea la întărit în spatele sobei, pentru a se fărămița și de a avea și ziua următoare.
cel poreclit „Corleone”, ajuns milionar cu o avere de 100.000.000 de euro, dezvăluie că nici în adolescență nu a dus-o mai bine, visând de multe ori cum mama lui „fuge cu mămăliga și pâinea după mine, aveam o foame în gât … 48 de kilograme aveam”.
Dumitru Dragomir, fostul șef de la LPF, povestește sărăcia lucie în care s-a zbătut pe când era copil, când mămăliga îi era alimentul de bază. Când prindea și pâine, mai rar ce e drept, o punea la întărit în spatele sobei, pentru a se fărămița și de a avea și ziua următoare.
„Corleone”, ajuns acum milionar, cu o avere estimată la 100.000.000 de euro, dezvăluie că nici în adolescență nu a dus-o mai bine, visând de multe ori cum mama sa „fuge cu mămăliga și pâinea după mine, aveam o foame în gât … 48 de kilograme aveam”.
„Când mi-era foame, îmi puneam o bucată de pâine după sobă. Acolo se întărea atât de rău că se fărâmița și aveam și a doua zi pâine, că restul mâncam mămăligă. Știu ce înseamnă sărăcia, bogăția, știu ce înseamnă bulevardul, avioanele și coada vacii.
Cel mai amărât am fost când am terminat școala profesională, la 16-17 ani, și m-a repartizat înapoi de la Făgăraș, unde la școală îmi dădeau haine, ghete, n-aveam lipsă de nimic.
Între 17 și 20 de ani visam pe mama că fuge cu mămăliga și pâinea după mine, aveam o foame în gât … 48 de kilograme aveam”, a declarat Dumitru Dragomir, la Fanatik.
Nea Mitică Dragomir rememorează și episodul de pe vremea când era la juniorii Craiovei, pe la 18-19 ani, când, din lipsa acută a banilor, a împărțit cu soția o „Eugenie”. Mai apoi, când a fost promovat la tineretul grupării din Bănie, a primit indemnizație din care și-a permis că mânânce și câte o „chiftea”.
„Am venit la Craiova și a trebuit să-mi caut o gazdă. Aveam 18-19 ani, eram cu nevastă-mea și eu aveam un leu în buzunar. Am cumpărat o Eugenie, pe care am împărțit-o. Mă angajasem cu 673 de lei pe lună, dintre care 250 plăteam la chirie.
Ce să mănânci? Făceam și sport, eram la juniorii Universității. Când m-a promovat la tineret, mi-a dat o indemnizație de 800 de lei. Cu banii ăștia, mâncam chiar și câte o chiftea”, a mai spus Dragomir pentru sursa citată mai sus.