Strigătele peluzei la FCSB - Rapid 0-0! Fără Bîrligea, derby „e pustiu” versus Marius Șumudică: geaca „top”, echipa mică!

Duminică de sărbătoare în fotbalul nostru, cu FCSB – Rapid, așa că „Strigătele Peluzei” revin pentru a compune „la cald” portretul duelului de pe Arena Națională. Astăzi, cu emoții și idei pe durata derby-ului bucureștean.

Radiografia fierbinte a evenimentelor din teren, verdicte subiective și tranșante pentru fotbaliști, antrenori, conducători și arbitri, totul în metafore care uneori dor cu aceeași intensitate cu care alteori stârnesc hohote de râs. Așa cum au fost dintotdeauna și vor fi, până la urmă, strigătele peluzei!

FCSB – Rapid: vână de campioană versus joc insipid

FCSB a început ca o campioană, Rapidul s-a strâns primele zece minute într-o cușetă spre o haltă fără nădejde.

Șuturile lui Miculescu și Olaru, incursiunea lui Tavi Popescu, șarjele lui Florin Tănase au fixat giuleștenii într-un insectar pestriț: fluturi de Camerun și Gabon, exemplare nordice din Estonia și Norvegia, roi de albine autohtone care nu produc miere.

În linii mari, așa a fost toată prima repriză. Cu 14-5 la șuturi și 6-1 la cornere pentru roș-albaștri, Rapidul a intrat sub nivelul suporterilor ei în derby. La nivel fizic, diferență mare. Trenuri japoneze versus vagoane șchiopătând.

Thank you, Neil!

Marius Șumudică ar trebui să se jure pe geacă și de-acum să nu mai aducă vorba de greaua moștenire a lui Neil Lennon. Devenise oricum ridicol, dar după câte a scos Siegrist, portarul adus de nord-irlandez, chiar că Marius Șumudică trebuie să-și muște limba!

Profesionist cu discurs de băiat deștept și logică studiată, elvețianul a avut cea mai importantă contribuție la jocul rapidiștilor în primele 45 de minute. Thank you, Neil!

Vedete fără fotbal în ghete

Când îl auzi pe același Marius Șumudică înainte de meci cum se plânge de absențele lui Hromada și Săpunaru, după ce Dan Șucu i-a făcut pe repede înainte toate poftele, a se citi Christensen, N’Jie, Boupendza și Alex Dobre, asta pe lângă ce lot a găsit… Și când vezi cum N’Jie trage în pieptul lui Târnovanu, orbit și fără idei în minutul 15, după care Boupendza trimite aiurea cu poarta goală…

Nu, n-ai cum să spui că a fost ghinion la cea mai mare ocazie a Rapidului din prima repriză. Ghinion a fost pentru Boupendza doar în aprilie, când în barul din Ohio l-au prins zorii „bombardier” fix în fața unui boxer profesionist care i-a zburat maxilarul precum mingea de-acum în peluza roș-albastră…

România de extremă stângă

Când îi vezi pe Claudiu Petrila și Tavi Popescu între cei mai efervescenți oameni ai reprizei în FCSB – Rapid, în continuarea unor meciuri bune sau foarte bune recent, n-ai cum să nu râzi și să plângi în același timp, cu gândul la naționala României.

N-avem dubluri serioase de fundași laterali, nici la închizători nu stăm entuziasmant, atacantul central deja e boală veche, dar pe banda stângă e inflație. Florinel Coman, Vali Mihăilă, Alex Mitriță. Spuneam de Petrila și Tavi Popescu, dar mai sunt Enes Sali, Andrei Ivan, Ștefan Baiaram, Ianis Stoica. Unde-i mai pui poate pe Musi, Politic…

Bîrligea, ca aerul!

De la vestiare, FCSB a intrat și mai nervoasă. Dar oricât de reconfortant ar fi duetul Tănase – Olaru, pe fondul platitudinii giuleștene, când lui Darius nu-i intră șutul izbăvitor, e chin mult în ultimii zece metri, decisivi.

Fără Bîrligea, jocul strânge ca o menghină pe semicerc, însă nu dai gaură în mobila lui Dan Șucu. Așa, nici recamier, nici servantă, cum e ea.

De fapt, FCSB simțea nevoia dureroasă a unui atacant central, de ceva vreme. Acum, că-l are, dar n-a fost cu Rapid, e acută senzația. Mai ales după derby-ul cu Dinamo…

Sistemul „învățat peste noapte” e încă în lucru

Sistemul lui Marius Șumudică, 3-4-3 legănat în 5-2-3 ori 5-4-1 pe alocuri, a fost cuceritor cu Farul Constanța dar a clacat cu FCSB. Pe cât de repede se născuse simfonie cu dobrogenii, așa iute s-a făcut manea în derby. Sistemul din Dubai: în atac, „de jale”, iar în apărare… vai!

Ok, Rapidul n-a pierdut. Ar fi putut chiar să lovească nemeritat pe una din contre. Dar, „pe fotbal”, n-ar fi câștigat nici dacă se juca o săptămână.

Strigătele peluzei: pentru că suntem nebuni după fotbal

Fotbalul este în primul rând despre oameni și felul în care ei trăiesc tot ce se întâmplă pe gazon și în jurul lui, construind printr-un algoritm fabulos memoria generațiilor de suporteri. De aceea, ProSport a lansat rubrica „Strigătele peluzei”.

O analiză în timp real cu erori asumate care povestește partida celor nebuni după fotbal. Noi, aceștia, suntem până la urmă fotbalul pe care îl ținem minte!