Cum să ajungi antrenor de fotbal în România! Detalii incredibile despre cât de dificil este să parcurgi toate etapele și cum procedează FRF. „Birocrația ne omoară” (episodul 1)

ProSport demarează începând de azi un serial în mai multe episoade dedicate situației antrenorului român de fotbal.

Nu vorbim neapărat de un fotbalist de Superliga, ci de posibilitatea unui tânăr de a parcurge toate etapele acestei meserii unde n-ar avea, teoretic, prea multe tangențe cu fotbalul de înalt nivel.

Antrenor de fotbal în România, o meserie care îți dă mari bătăi de cap! Parcurs birocratic și detalii incredibile pe parcurs

Am cules mai multe mărturii despre ce înseamnă acest drum, presărat cu mai multe bariere. Ceea ce este totuși ciudat e că la 35 de ani de la Revoluție avem discrepanțe majore față de ceea ce recomandă UEFA și ce se întâmplă în Europa.

„Birocrația ne omoară, iar dacă suntem, dintr-o altă zonă a țării, ne formăm și apoi suntem respinși la FRF sau la o altă instituție sportivă. Pentru că regulile se schimbă de la un an la altul”, ne-a declarat un fost fotbalist, cursant într-un oraș din vestul țării. Vom veni și cu exemple concrete în episoadele viitoare.

Dar care este istoricul meseriei de antrenor în România?

Până în 1989, în România exista doar o scoală unde se putea obține calificarea de antrenor:

ANEFS, cu un număr limitat de locuri disponibile care pregătea in primul rand profesori de educație fizică și sport și in secundar antrenori.

Începând cu 1990 la nivelul Federațiilor de specialitate calificarea antrenorilor se făcea in baza unui curs de un an la finalul căruia absolventul primea Carnetul de Antrenor.

În 1999 s-au înființa în România CNFPA si Școala Națională de Antrenori care împreună cu federațiile de specialitate au început să califice antrenori în baza unor cursuri de doi ani.

Absolvenții cursurilor federale au avut posibilitatea să se înscrie la acestea iar reînmatricularea lor se făcea pe baza de adeverință la cursul de 1 an, emisa de federația unde se formase inițial.

CNFPA, autoritate in subordinea Ministerului Sportului, a fost înființată cu scopul de a oferi foștilor sportivi de performanță și înaltă performanță o pregătire teoretică prin care să li se permită accesul in profesia de Antrenor fără să mai fie nevoie să urmeze cursurile Universitare.

Acest lucru este important pentru ca CNFPA organizează Cursuri care sunt subvenționate de stat ca si ajutor pentru acești sportivi care au avut performante deosebite in carieră.

Scopul instituției nu este de a atrage tot mai mulți sportivi la cursuri ci acela de a ajuta si recunoaște calitatea și rezultatele aduse de aceștia in perioada vieții competiționale.

Carnetul de Antrenor, schimbări de la an la an

Diploma emisă de CNFPA nu era recunoscută decât de Ministerul Sportului din România și ca atare absolvenții nu aveau recunoscută această calificare decât in țara de către cluburile sportive și federațiile de specialitate din România. Ministrul Educației a recunoscut doar parțial aceste diplome pentru unii dintre absolvenți.

După 1989, aproape toate universitățile publice și private au deschis Facultăți de Educație Fizică și Sport cu scopul principal de a crea cât mai mulți profesori necesari sistemului de învățământ.

Cursurile se desfășurau pe o perioada de 4 ani, ultimii 2, de specializare pe ramura de sport, iar in cadrul ANEFS exista un Colegiu de Antrenori de 3 ani, absolvenții lui fiind doar antrenori.

Până în anul 2003, când a fost introdus in România sistemul Bologna de învățământ, toți absolvenții instituțiilor educaționale primeau automat Carnetul de Antrenor în momentul absolvirii.

Începând cu 2003 pentru ca nu toate Facultățile de Sport au introdus in curiccula de licență sau master modulul de Sport si Performanta motrică (specific pregătirii antrenorilor) Ministerul Sportului a creat un sistem in care CNFPA si Federațiile de specialitate pot și trebuie sa verifice dacă acea curicullă a respectivei scoli conține acest modul SPM, astfel încât doar absolvenților acelor instituții educaționale care pot face aceasta dovada să li se elibereze Carnetul de Antrenor.

Pentru aceasta a fost creat un instrument / procedură de verificare în care instituțiile educaționale sunt obligate dacă doresc ca absolvenții lor să obțină Carnet de Antrenor sa depună la CNFPA un set de documente doveditoare ale faptului ca in curiccula școlară pregătesc cursanții pentru a devenii antrenori si profesorii de specialitate sunt antrenori certificați in sportul respectiv.

În Italia nu exista carnet de antrenor, pentru Licența UEFA la Coverciano nu se cere

Acest instrument de verificare este “Protocolul de colaborare” Semnatarii acestuia sunt: Federațiile de Specialitate Ministerul Sportului si Instituția Educațională.

Pe scurt, acest protocol este un document prin care federația de specialitate confirma ca Programa educațional[ a Instituției Educaționale conține toate elementele necesare pentru formarea unui antrenor in disciplina respective iar Ministerul Sportului este parte semnatara pentru ca prin instituția subordonata CNFPA, eliberează acest document.

Conform HG 343/2011, documentul legislativ care definește acest Protocol, acesta nu are o anumită dată la care trebuie semnat de către părțile implicate.

El poate fi semnat la începutul anului școlar, pe parcursul acestuia sau după finalizarea cursurilor, așa cum de altfel FRF a semnat deja acest Protocol cu anumite universități, mult după finalizarea cursurilor.

Scopul sau este doar de a confirma ca în cadrul curicculei cursanții beneficiază de informațiile care să conducă la dezvoltarea competentelor ca antrenori.

În acest moment, FRF semnează aceste Protocoale cu toate universitățile, a semnat pentru o perioada de timp cu Școala Kunst Ghermănescu si cu CRSSE pana in 2021 ca furnizor de formare profesionala acreditat de Ministerul Muncii.

În perioada 2018-2021, SFA-FRF a cerut pentru înscrierea la cursurile de licența UEFA doar diploma educațională a respectivului cursant, conform normelor Convenției UEFA care specifică faptul că la nivelul fiecărei Federații Naționale cursanții trebuie sa îndeplinească acele condiții minimale, naționale pentru a fi antrenori.

În Italia nu există Diploma de antrenori, ca atare pentru Licența UEFA, Școala de la Coverciano nu cere o astfel de diplomă. În România conform Legii 69, documentul care atestă calificarea este diplomă de calificare nu Carnetul de Antrenor care atesta ocupația.

Ultima promoție care a primit diplome de calificare fiind 2021-2023

Începând cu 2013 CNFPA a autorizat cursurile de Antrenor la nivelul Ministerului Muncii conform SO antrenor – 1252 ore, dând astfel posibilitatea absolvenților să beneficieze de recunoașterea diplomelor obținute la nivel European – doar diplomele Ministerul Educației si Ministerul Muncii sunt recunoscute si acceptate in Europa ca si diplome de calificare.

Începând cu 2017 si intrarea in vigoare a noului SO Antrenor, nivel 4, – 1080 de ore, CNFPA a organizat Cursuri de calificare in continuare, ultima promoție care a primit diplome de calificare fiind 2021-2023.

Pe parcursul acestei perioade, Ministerul Educației nu a recunoscut și aprobat SO Antrenor nivel 4 deoarece, SPP – standardele de pregătire profesionala pentru profesia de Antrenor ale Ministerul Educației sunt de nivel 5 – absolvent de liceu cu diploma de BAC.

Ca atare la nivel național in acest moment exista o discrepanță între instituțiile Ministerului Educației (școli postliceale si universități) care acceptă la cursuri doar absolvenți de liceu cu diploma de BAC si CNFPA care formează antrenori, fără autorizație, conform SO antrenor fără diploma de BAC.

Dar pentru ca CNFPA eliberează automat carnetul de antrenor absolvenților proprii, aceștia sunt asimilați in profesie absolvenților cu diplomă de la Ministerul Educației.

ÎN EPISODUL VIITOR ÎN PROSPORT PUTEȚI CITI:

• 3 foști jucători de echipă națională, blocați de FRF să-și ia licența! Casa Fotbalului, acuzată de monopol: „Trebuie să fi supus si ascultător”. EXCLUSIV