Florin Prunea, 56 de ani, a vorbit, recent, despre perioada în care a fost sergent major al Securității, în timpul comunismului. Fostul mare portar al echipei naționale a obținut legitimație din partea serviciilor secrete.
Acesta, împreună cu Ionuț Lupescu, se bucurau de diverse beneficii în perioada regimului comunist, inclusiv un spor de 17.000 de lei destinat achiziționării de haine.
În realitate, banii nu se duceau pe haine, ci pe alte nevoi. La fel se întâmpla și cu legitimația de serviciu pe care o foloseau pentru a obține diverse lucruri, cum ar fi alune, ciocolată, Pepsi, foarte greu de achiziționat în acea perioadă.
„Pe mine și pe Lupescu ne-au făcut la 17 ani și jumătate milițieni, să nu ne ia în armată. Am avut grad de sergent major. (n.r. Și după fuga rudei tale?) M-au trecut în rezervă și am plecat la U Cluj. Băi, când am luat banii de haine… am luat 17.000 atunci bani de haine, să ne facem haine de minister.
Dar cine își făcea haine… 17.000 de lei! Se luau o dată la 3-5 ani, să ne facem din alea de milițieni. Aveam legitimație și eram și la Securitate, nu eram la Miliție, eram la Securitate. Dar eu mă duceam la casierie, luam banii de la minister, de jos, de la magazinul Victoria, era aia cu lanțuri.
Era colonelul Petrea șeful meu, fost arbitru. Când mergeam să luăm banii, ne aștepta casiera, 4.000 – 4.200 aveam salariul. Cu legitimația aia… știi că erau discotecile pe valută pe vremuri. Mamă, ce făceam cu legitimația aia!
Mergeam la shop, știi că erau shop-urile alea. Noi luam alune, ciocolată, Pepsi. Când scoteam aia, vai de capul meu, toate tâmpeniile de pe lume le făceam cu legitimația aia!”, a spus Florin Prunea, la iAMsport.
În urmă cu aproape patru decenii, fostul portar a fost protagonistul unei întâmplări amuzante, când n-a mai ajuns la „șpriț” din acuza unui motiv banal.
„Țin minte că eram la U. Cluj, înainte de Revoluția din 1989, și mi-au spart hoții casa! Mi-au luat tot…
M-am gândit ce să fac ca să nu mai pățesc încă o dată așa ceva. Ce să fac? Și mi-am pus o ușă de fier! Dar nu ușile astea are sunt acum… O ușă mare de fier pe care trebuia să bagi mâna pe dedesubt ca să pui un lacăt!
După un meci de campionat, în care am învins, i-am zis lui Florin Prunea, dar și altor colegi, să vină pe la mine, să mâncam ceva, să bem un pahar de vin, să ne relaxăm! Nu existau telefoane pe vremea aia. Îl aștept să vină, ora 7, 8, 9, n-a venit! Zic că o fi avut treabă… A doua zi la stadion, la primul antrenament, l-am luat la întrebări.
Ce faci mă, te-am așteptat toată seara și n-ai venit? Asta i-am zis din prima, fără saluturi. El îmi spune: Am fost și n-am găsit. Eu m-am enervat: Păi, n-ai mai fost la mine?. El, contrariat, se explică: Acolo la etajul 4 era o ușă pe care scria Fam. Drobotă și gunoiul. Care gunoi mă? O ușă de fier unde se aruncă gunoiul. Păi aia era ușa mea”, a povestit amuzat Zoltan Kadar.