Avansul formidabil al tehnologiei în toate domeniile, accelerat și de pandemia de Covid-19, de situația geopolitică internațională, de extinderea inteligenței artificiale, tranziția energetică și digitalizare, a mobilizat specialiștii în domeniu, iar ulterior și decidenții politici să ia în considerare consolidarea capacităților europene de proiectare și producție în tehnologii microelectronice. Ca atare, la 7 decembrie 2020, în Consiliul Uniunii Europene, miniștrii majorității statelor membre între care și România au semnat o Declarație Comună prin care statele semnatare s-au angajat să colaboreze pentru a consolida în Europa lanțul de creare de valoare în electronică pentru a avea în Europa capabilități de vârf în proiectarea și fabricația de cipuri. Punerea în practică presupune investiții majore din bugetul UE, din bugetele naționale (inclusiv prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență – PNRR) și de la sectorul privat, ce se ridică la circa 150 de miliarde de euro pentru următorii ani.
Poziționarea rapidă a României drept producător european de cipuri și componente microelectronice pentru tehnologii avansate a fost susținută de cercetători ai Academiei Române, profesori universitari și reprezentanți ai industriei. Reuniți într-un grup de lucru care funcționează sub egida Academiei Române, aceștia au cerut Guvernului să creeze „un ecosistem național în microelectronică”, precizând că România se poate implica în proiectul european de dezvoltare în microelectronică pe următoarele direcții: proiectare de circuite analogice si digitale, tehnologii avansate de încapsulare, servicii suport fabricare de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf. De asemenea, grupul a propus crearea a 4-6 Hub-uri de Inovare Digitală instalate unde există deja activități industriale, universitare și de cercetare.
Un pas important a fost realizat la sfârșitul lunii octombrie 2024, când Guvernul a semnat cu Continental, Bosch și NXP, contractele de finanțare pentru din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a dezvolta microelectronica în România, respectiv pentru cercetarea și producția de cipuri/semiconductori. Alături de companii sunt implicate și 24 de entități din mediul academic și IMM (participanți indirecți). În total, finanțarea acordată celor trei proiecte, respectiv atât direct companiilor, cât și partenerilor indirecți, se ridică la 420 de milioane de euro.
Universitatea Politehnica Timișoara este partener și beneficiar indirect în proiectele inițiate de NXP Semiconductors Romania și de companiile grupului Continental (Continental Automotive Romania și Continental Automotive Systems).
În cadrul proiectelor, Universitatea Politehnica Timișoara va înființa 16 laboratoare de cercetare în domeniul microelectronicii, valoarea finanțării fiind de 29 de milioane de euro, cea mai mare din întreaga istorie a instituției.
„Proiectele sunt de anvergură europeană și mă bucur că Universitatea Politehnica Timișoara se află în prima linie în ceea ce privește implementarea acestora. Pe de altă parte, faptul că suntem parteneri în două din cele trei proiecte finanțate reprezintă o recunoaștere, pe de o parte, a expertizei pe care o putem aduce, dar și a excelentei relații de colaborare pe care am dezvoltat-o cu companiile”, a declarat conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.
Spațiile au fost deja identificate, urmând să fie dotate cu echipamentele necesare. Chiar dacă au fost gândite ca laboratoare de cercetare, acestea vor fi dotate și cu echipamente ce vor permite desfășurarea de activități online cu studenții.
Laboratoarele vor servi proiecte de cercetare de la arhitecturi de procesoare (inclusiv pentru inteligența artificială) și design, până la încapsulare, testare și integrarea în aplicații.
În proiect vor fi implicați cel puțin 60 de cercetători din UPT, nucleul fiind deja constituit prin înființarea, încă din 2022, a Fundației „MycroElectronics Systems Hub Romania”, acronim MESHTM Romania, de către Universitatea Politehnica Timișoara, în calitate de membru fondator.
Pentru comunitatea academică din UPT, este important și faptul că proiectele finanțate permit constiturea de grupuri de cercetători din aproape toate facultățile.
După cum declară prof.univ.dr.ing. Aurel Gontean, cadru didactic al UPT și președinte al Consiliului Director al Fundației MESHTM, „așteptările sunt ca prin eforturile conjugate ale specialiștilor din UPT și din companii să fie creat un ecosistem național de microelectronică funcțional, iar în regiunea de vest să se dezvolte un pol de excelență capabil să creeze masa necesară de specialiști și să atragă investitori”.
Toate aceste teme vor fi abordate și la workshop-ul organizat în comun, în cadrul International Symposium on Electronics and Telecommunications (ISETC’24), ce se va desfășura în perioada 7-8 noiembrie 2024 la Centrul de Conferințe al UPT, de către Academia Română, UPT, Continental și NXP, dedicat proiectului de mare anvergura „Important Projects of Common European Interest (IPCEI) on Microelectronics”.
Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.