Constatările sugerează că, deşi oamenii profită adesea de termenele limită pentru a amâna predarea unei prezentări sau lucrări şi a face anumite retuşuri în ultimul moment, efortul suplimentar ar putea să nu fie apreciat de colegi dacă are loc în detrimentul livrării punctuale.
Conform studiului, munca finalizată cu întârziere a fost considerată ca fiind de o calitate semnificativ mai scăzută decât aceeaşi lucrare livrată la timp.
„Toate cercetările pe care le-am putut găsi se refereau la modul în care termenele limită influenţează minţile şi acţiunile lucrătorilor. Am vrut să ştim cum un termen limită influenţează minţile şi acţiunile celorlalţi atunci când se uită la acei lucrători”, a declarat profesorul Sam Maglio, care face cercetări la Universitatea din Toronto Scarborough şi la Rotman School of Management.
Studiul a intervievat mii de persoane din SUA şi Marea Britanie, inclusiv manageri, directori, personal de resurse umane şi alte persoane ale căror locuri de muncă includeau un element de evaluare a altora.
Participanţii au fost rugaţi să evalueze lucrări, cum ar fi pliante publicitare, opere de artă, propuneri de afaceri, prezentări de produse, fotografii şi articole de presă. Dar, mai întâi, li s-a spus că lucrarea a fost prezentată fie devreme, fie la termen, fie târziu. Lucrările „întârziate” au fost evaluate în mod constant ca fiind de o calitate mai slabă decât atunci când oamenilor li s-a spus că aceeaşi lucrare a fost finalizată devreme sau la timp.
Un termen limită nerespectat i-a făcut pe evaluatori să creadă că un angajat are mai puţină integritate şi au raportat că ar fi mai puţin dispuşi să lucreze cu acea persoană sau să îi atribuie sarcini în viitor.