Persoanele care iau Ozempic sau Wegovy pot avea un risc mai mare de a dezvolta o formă rară de orbire, sugerează un nou studiu. Totuşi, medicii spun că acest lucru nu ar trebui să descurajeze pacienţii să utilizeze medicamentele pentru a trata diabetul sau obezitatea, scrie CNN.
Vara trecută, medicii de la Mass Eye and Ear au observat un număr neobişnuit de mare de pacienţi cu neuropatie optică ischemică anterioară non-arteritică sau NAION, un tip de accident vascular cerebral ocular care provoacă pierderea bruscă şi nedureroasă a vederii la un ochi.
Afecţiunea este relativ rară – până la 10 din 100.000 de persoane din populaţia generală o pot experimenta – dar medicii au observat trei cazuri într-o săptămână, iar fiecare dintre aceşti pacienţi lua medicamente cu semaglutid.
O privire retrospectivă asupra a şase ani de dosare medicale a arătat că persoanele cu diabet au fost de peste patru ori mai susceptibile de a fi diagnosticate cu NAION dacă luau o reţetă de semaglutid, iar cele care erau supraponderale sau obeze au fost de peste şapte ori mai susceptibile de a se confrunta cu această afecţiune dacă luau medicamentul. Riscul s-a dovedit a fi cel mai mare în primul an de la primirea unei reţete pentru semaglutid.
Studiul, publicat miercuri în revista medicală JAMA Ophthalmology, nu poate dovedi că medicamentele semaglutide cauzează NAION. Iar numărul mic de pacienţi – o medie de aproximativ 100 de cazuri au fost identificate în fiecare an – dintr-un centru medical specializat nu se poate aplica la o populaţie mai largă.
Novo Nordisk, producătorul singurelor medicamente semaglutide din SUA, a subliniat că datele din noul studiu nu sunt suficiente pentru a stabili o asociere cauzală între utilizarea medicamentelor semaglutide şi NAION.
„Siguranţa pacienţilor este o prioritate absolută pentru Novo Nordisk şi luăm foarte în serios toate rapoartele privind evenimentele adverse legate de utilizarea medicamentelor noastre”, a scris un purtător de cuvânt al companiei într-un e-mail pentru CNN.
Prescripţiile de Semaglutide au crescut vertiginos în SUA, ceea ce ar putea creşte numărul de persoane expuse riscului unui potenţial efect secundar. Iar NAION este a doua cauză principală de orbire a nervului optic după glaucom.
Dar, chiar şi cu un risc crescut, afecţiunea rămâne relativ rară.
„Utilizarea acestor medicamente a explodat în toate ţările industrializate şi au oferit beneficii foarte semnificative în multe feluri, dar discuţiile viitoare dintre un pacient şi medicul său ar trebui să includă NAION ca un risc potenţial”, a declarat într-un comunicat de presă cercetătorul principal, Dr. Joseph Rizzo, director al neuro-oftalmologiei la Mass Eye and Ear şi profesor la Harvard Medical School.
„Constatările noastre ar trebui privite ca fiind semnificative, dar provizorii, deoarece sunt necesare studii viitoare pentru a examina aceste întrebări într-o populaţie mult mai mare şi mai diversă”.
Experţii sunt de acord că riscul potenţial de NAION nu ar trebui să descurajeze utilizarea medicamentelor semaglutide pentru a trata diabetul sau obezitatea.
„În peisajul în continuă schimbare al terapiilor sistemice, a fi vigilent pentru potenţiale noi asociaţii de boli este o datorie pe care o împărtăşim cu toţii în numele pacienţilor”, a scris Susan Mollan, oftalmolog la University Hospitals Birmingham din Marea Britanie într-un comentariu legat. Dar numărul mare de persoane care iau semaglutid ar trebui să crească încrederea că riscul absolut de a dezvolta NAION ca rezultat este rar.
Modurile în care semaglutidele interacţionează cu ochii nu sunt pe deplin înţelese. Şi nici cauza exactă a NAION nu este cunoscută. Afecţiunea provoacă leziuni ale nervului optic, dar adesea nu există niciun avertisment înainte de pierderea vederii.
Modificările nivelului de zahăr din sânge pot afecta forma cristalinului unui ochi şi pot afecta vederea, a declarat Dr. Disha Narang, endocrinolog şi director al medicinei obezităţii la Endeavor Health în Chicago. Ea nu a fost implicată în noul studiu.
Şi utilizarea semaglutidelor, care determină organismul să creeze mai multă insulină pentru a reduce glicemia, a fost anterior legată de modificări temporare ale vederii – cazuri noi sau agravarea retinopatiei diabetice sau deteriorarea vaselor de sânge din spatele ochiului – probabil legate de îmbunătăţirea rapidă a glicemiei.
Etichetele aprobate de US Food and Drug Administration atât pentru Ozempic, cât şi pentru Wegovy includ modificări ale vederii printre potenţialele efecte secundare, iar Novo Nordisk explorează legătura dintre utilizarea semaglutidului şi retinopatia diabetică într-un studiu care se aşteaptă să fie finalizat în 2027.
„Siguranţa pacienţilor este primordială la FDA şi revizuim în mod continuu sursele de date disponibile şi informaţiile noi privind riscurile potenţiale ale medicamentelor, inclusiv agoniştii receptorilor GLP-1, şi actualizăm etichetarea după cum este necesar pentru a comunica cât mai curând posibil informaţii noi privind riscurile potenţiale furnizorilor de asistenţă medicală şi pacienţilor”, a declarat Chanapa Tantibanchachai, ofiţer de presă la FDA, pentru CNN prin e-mail.
Deşi există un „mecanism biologic plauzibil” pentru o interacţiune potenţială, „asocierea nu este cauzalitate’ şi diabetul zaharat este un factor de risc cunoscut pentru NAION”, Dr. Andrew Lee, purtător de cuvânt clinic pentru Academia Americană de Oftalmologie şi neuro-oftalmolog la Houston Methodist Hospital, a declarat CNN într-un e-mail. El nu a fost implicat în noul studiu.
Deocamdată, pacienţii care iau semaglutid sau iau în considerare tratamentul ar trebui să discute riscurile şi beneficiile cu medicii lor, în special cei care au alte probleme cunoscute ale nervului optic, cum ar fi glaucomul sau pierderea vizuală preexistentă, spun experţii.
„Este important să se consulte cu oftalmologia dacă pacienţii prezintă modificări vizuale”, a spus Narang.
„Este important să vă asiguraţi că pacienţii se consultă cu medici care sunt, de asemenea, confortabili să prescrie semaglutid şi să vorbească despre ceea ce poate fi relevant din punct de vedere clinic versus irelevant şi să discute beneficiile versus riscurile terapiei pe termen lung”.