Studiul, publicat joi în The Lancet, relevă creşterea izbitoare a ratelor de obezitate la nivel naţional din 1990 - când puţin peste jumătate dintre adulţi erau supraponderali sau obezi - şi arată cum tot mai multe persoane devin supraponderale sau obeze la vârste mai fragede decât în trecut. Ambele afecţiuni pot creşte riscul de diabet, hipertensiune arterială şi boli de inimă şi pot scurta speranţa de viaţă.
Autorii studiului au documentat creşteri ale ratelor supraponderalitate şi obezitate la toate vârstele. Aceştia au fost în special alarmaţi de creşterea abruptă în rândul copiilor, dintre care peste unul din trei este acum supraponderal sau obez. În lipsa unei intervenţii ferme, ei prezic că numărul persoanelor supraponderale şi obeze va continua să crească - ajungând la aproape 260 de milioane de persoane în 2050.
„Aş considera-o o epidemie”, a declarat Marie Ng, profesor asociat afiliat la Institute for Health Metrics and Evaluation din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii din Washington şi coautor al noului studiu.
Ng şi coautorii săi au spus că politicile existente nu au reuşit să facă suficient pentru a aborda criza, adăugând că este nevoie de o „reformă majoră” pentru a preveni agravarea acesteia.
„Va fi nevoie de mult mai multă atenţie şi de mult mai multe investiţii decât acordăm în prezent problemei”, a declarat Sarah Armstrong, profesor de pediatrie şi ştiinţe ale sănătăţii populaţiei la Universitatea Duke, care nu a fost implicată în studiu.
Lucrarea a definit adulţii „supraponderali” ca fiind cei care aveau vârsta de minim 25 de ani şi un indice de masă corporală de minim 25, iar adulţii „obezi” ca fiind cei cu un I.M.C. de minim 30. Autorii au recunoscut că I.M.C. este o măsură imperfectă care ar putea să nu surprindă variaţiile structurii corporale în cadrul populaţiei. Totuşi, din punct de vedere ştiinţific, experţii au declarat că I.M.C. este corelat cu alte măsuri ale grăsimii corporale şi este un instrument convenabil pentru studierea acesteia la nivelul populaţiei.
Autorii au constatat o creştere constantă a procentului de persoane care sunt supraponderale sau obeze în ultimele trei decenii. Rata obezităţii, în special, a crescut brusc, dublându-se la adulţi între 1990 şi 2021 la peste 40% - şi aproape triplându-se, la 29%, în rândul fetelor şi femeilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani.
Implicaţiile sunt serioase: un raport al Comitetului Economic Comun publicat în acest an a prezis că obezitatea va duce la cheltuieli medicale în exces de până la 9,1 trilioane de dolari în următorii 10 ani.
Obezitatea creşte probabilitatea apariţiei a numeroase afecţiuni metabolice şi a complicaţiilor asociate acestora, inclusiv hipertensiune arterială, diabet de tip 2, boli hepatice, boli renale, atac de cord şi accident vascular cerebral. Obezitatea este legată şi de infertilitate, cancer şi probleme de sănătate mintală.