Recordurile de căldură au fost spulberate în mod repetat, iar planeta a intrat într-un „teritoriu necunoscut", potrivit cercetătorilor citaţi de AFP.
Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard pentru Studii Spaţiale al NASA, a recunoscut deschis că nu poate explica de ce 2023 a fost mult mai cald decât orice alt an şi de ce 2024 urmează acelaşi trend.
„Suntem încă în proces de evaluare pentru a înţelege dacă asistăm la o schimbare în modul în care funcţionează sistemul climatic", a explicat el.
Deşi oamenii de ştiinţă sunt de acord că arderea combustibililor fosili este principala cauză a încălzirii globale pe termen lung, creşterea bruscă din ultimii doi ani depăşeşte toate modelele şi previziunile existente. Temperatura oceanelor şi a aerului a crescut dramatic între iunie 2023 şi septembrie 2024, atingând niveluri nemaiîntâlnite până acum.
Cercetătorii explorează mai multe posibile explicaţii. Printre ele se numără schimbările în tiparele norilor, reducerea poluării maritime după 2020 şi modificări în capacitatea Pământului de a stoca carbonul. Tundra arctică, care a reţinut dioxid de carbon timp de mii de ani, a devenit recent o sursă de emisii, iar oceanele se încălzesc într-un ritm inexplicabil.
Un factor parţial ar putea fi tranziţia de la fenomenul La Nina, care a răcit planeta timp de trei ani, la El Nino, care încălzeşte suprafaţa oceanelor. Însă căldura a persistat chiar şi după ce El Nino a atins apogeul în ianuarie, iar temperaturile nu au scăzut conform aşteptărilor.
Johan Rockstrom de la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic avertizează că aceste schimbări ar putea indica o pierdere a rezilienţei planetei. Oamenii de ştiinţă estimează că vor avea nevoie de cel puţin unul sau doi ani pentru a înţelege mai bine ce se întâmplă şi dacă asistăm la transformări mai profunde ale sistemului climatic.