Noul Cod Silvic a fost votat astăzi de către comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor, forul decizional. Aflat în procedură de urgenţă încă din primăvară, de promulgarea sa depinde plata 4 din PNRR, reprezentând unul dintre jaloane şi depăşit încă din vara aceasta.
Alături de comisia pentru agricultură şi de comisia juridică, comisia pentru mediu este una dintre cele trei comisii raportoare, înainte de a ajunge în plenul Camerei. După asumarea creării de centuri verzi la nivel naţional ca parte a programelor de ţară pentru alegerile prezidenţiale ale lui Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă şi Elena Lasconi, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, demers apolitic, a venit în întâmpinare, a redactat şi a depus la Camera Deputaţilor amendamentele (bit.ly/3NKlfnV) la noul cod silvic menite să legifereze centurile verzi la nivel naţional. Amendamentele au susţinerea oficială a Ministerului Mediului care, de altfel, a şi contribuit la redactarea versiunii finale.
Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: „Este dovedit ştiinţific că pentru sănătate şi pentru starea de bine accesul în natură şi accesul în pădure este extrem de benefic. Aş lega acest prim punct şi de Centura verde a Capitalei şi nu doar de centura verde, ci de o centură verde care, spun eu, ar trebui să existe în jurul fiecărei aglomerări urbane, fie că suntem la Bucureşti, fie că suntem la Bacău sau la Craiova. Cred că fiecare dintre noi şi fiecare român ar trebui să se bucure de astfel de păduri în vecinătatea marilor aglomerări urbane”.
Alex Găvan, conservaţionist, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde: „Votul, cu unanimitate, pentru legiferarea centurilor verzi la nivel naţional, al comisiei pentru mediu, reprezintă un uriaş pas înainte şi care, odată finalizat, va avea consecinţe pozitive în viaţa a milioane de români. Este un vot pentru oraşe mai sănatoase şi mai reziliente climatic, Pentru asta, benefic pentru România, benefic pentru oameni, benefic pentru natură şi necesar pentru a nu risca şi mai mult pierderea banilor europeni este ca acest cod să fie votat înainte de
alegeri. Nu mai există niciun argument de bună credinţă pentru a îl mai tărăgăna şi a nu se afla pe agendele comisiiloe de agricultură şi juridică chiar săptămâna viitoare. Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde face toate demersurile pentru ca acest lucru să se întâmple”.
De asemenea, protejarea pădurilor din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi Bucureşti-Ilfov a fost menţinută în forma adoptată de către Senat. Acum două săptamani a avut loc şi prima întâlnire a grupului de lucru menit să pună în practică asumarea politică şi administrativă fără precedent în România realizată prin semnarea Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor (originalul scanat - https://bit.ly/3zC0cA0), de către preşedinţii principalelor partide politice, primul ministru, ministrul mediului, primarul capitalei şi preşedintele consiliului judeţean Ilfov.
Evenimentul a demarat crearea planului operaţional de implementare a centurii verzi a capitalei. Centura Verde Bucureşti-Ilfov (www.centuraverde.ro) este un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială şi antipoluare, dar şi de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluţii sistemice ce presupune şi o semnificativă componentă de mediu.
Cei trei piloni majori ai Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov sunt punerea sub protecţie a puţinelor păduri rămase în Ilfov, împăduriri şi reîmpăduriri, respectiv deschiderea pădurii către oameni. Iniţiativa Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde a fost generată de contextul actual
al poluării dramatice din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţarii, coroborat cu tăierile îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei şi a altor zone periurbane. Platforma reuneşte sub umbrela sa, într-un demers apolitic, susţinerea a peste 150 de organizaţii neguvernamentale, grupuri civice şi persoane publice şi beneficiază de susţinerea Administraţiei Prezidenţiale.