Sorin Grindeanu a discutat luni la Chişinău, în cadrul celei de-a 11-a Reuniunii la nivel înalt în format Quint, despre măsurile luate după începerea conflictului din Ucraina.
Ministrul Transporturilor a prezentat măsurile luate de România încă de la începutul conflictului din Ucraina, printre care se numără creşterea capacităţii operaţionale a Portului Constanţa, Portului Galaţi şi a Canalului Sulina.
„Am operaţionalizat inclusiv infrastructura feroviară şi rutieră din principalele porturi. În plus, am îmbunătăţit capacitatea feroviară şi rutieră de pe toată frontiera cu Ucraina şi cu Republica Moldova.
Prin toate aceste măsuri am demonstrat, fără echivoc, că avem capacitatea de a acţiona integrat şi strategic împreună cu partenerii NATO şi UE. Prin măsurile luate a fost posibilă tranzitarea prin România a peste 70 de milioane de tone de mărfuri din care mai mult de 55 de milioane de tone au fost cereale si produse agricole. Am reuşit să asigurăm navigabilitatea pe Canalul Sulina 24/24h şi să repunem în funcţiune infrastructura feroviară din Portul Constanţa şi Galaţi. Portul Constanţa a devenit practic cel mai important port de la Marea Neagră, la ora actuală”, susţine Grindeanu într-o postare pe Facebook.
El susţine că a fost îmbunătăţită semnificativ infrastructura rutieră şi feroviară din zona punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina şi cu Republica Moldova.
Ministrul arată că toată această infrastructură va rămâne operaţională şi după încheierea conflictului şi va asigura României unul din cele mai importante roluri ca baza de pornire pentru reconstrucţia Ucrainei.
„Implicit acest statut va aduce o serie de beneficii importante pentru economia României şi pentru forţa de muncă românească, mai ales în contextul în care majoritatea operaţiunilor companiilor implicate în reconstrucţie va fi coordonată de pe teritoriul României. În plus impozitele şi taxele plătite de companiile care se vor reloca aici vor aduce venituri mai mari la bugetul de stat, iar aceşti bani vor putea fi folosiţi pentru dezvoltarea în continuare a economiei şi infrastructurii româneşti”, mai spune Sorin Grindeanu.