„Suntem în unul din acele momente în care împreună putem da României, după 15 ani, o lege care marchează un nou început în gestionarea pădurilor din ţara noastră. 15 ani în care am evoluat ca societate, în care aşteptările au crescut şi provocările s-au diversificat. E o lege care merită din plin să fie în procedură de urgenţă. Nu doar pentru că este, că reprezintă un jalon important în PNRR, ci pentru că timpul nu mai are răbdare cu pădurile din România, pentru care avem nevoie de reglementări clare şi actuale. Astăzi nu vorbim doar despre lemn, ci vorbim despre importanţa pădurii pentru fiecare dintre noi, ca mediu de relaxare şi de deconectare de la stresul cotidian, ca aliat de încredere în lupta împotriva schimbărilor climatice. Nu vorbim doar despre industria lemnului, ci despre un sector economic care a ajuns la 3,5% din PIB, având un aport important în balanţa comercială a României”, spune Mircea Fechet.
El afirmă că România este „una dintre puţinele ţări din Europa cu păduri în care nu a călcat niciodată picior de om”.
„Avem în acelaşi timp 3,5 milioane de gospodării care n-ar supravieţui iarna fără lemn de foc. Depindem aşadar cu toţii de resursele pe care ni le oferă pădurile noastre, ceea ce ne obligă să fim responsabili şi să ne gândim în continuare la relaţia pe termen lung pe care o avem cu pădurea. Noul Cod Silvic răspunde celor trei perspective, respectiv ceea de conservare a pădurilor româneşti, a economiei şi a vieţii. Pentru toate acestea există un răspuns în codul Silvic. Aş menţiona doar că, în sfârşit, scrie foarte clar în lege, că accesul în pădurile României este liber şi nerestricţionat. În sfârşit, confiscăm dubiţele şi camioanele care transportă lemn fără acte. În sfârşit, eliminăm situaţiile de conflict de interese în rândul celor care lucrează în codul Silvic. Şi, în sfârşit, vom reuşi să împădurim terenurile care au fost despădurite şi abandonate de proprietari”, încheie Fechet.
Proiectul de lege, care se află pe ordinea de zi de marţi a Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, are ca obiect de reglementare regimul silvic, guvernanţa sectorului silvic, controlul aplicării şi respectarea regimului silvic, precum şi regimul sancţionator al acestuia.
De asemenea, se stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure. Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare, care să ajute la descoperirea furturilor şi tăierilor ilegale. Este reglementat sistemul de sancţiuni penale şi regimul măsurilor asiguratorii şi confiscarea materialelor lemnoase, a mijlocului de transport, suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri, retragerea şi, după caz, rechemarea imediat de pe piaţă a produselor obţinute din lemn brut, rezultate ca urmare a săvârşirii unor fapte care sunt încadrate ca infracţiuni. Sunt introduse noi infracţiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare.
Se înfiinţează Registrul Forestier Naţional pentru evidenţa exploataţiilor forestiere, în care vor fi incluşi toţi proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalităţi informatice a avizărilor şi raportărilor între diferite entităţi publice şi monitorizarea implementării serviciilor silvice, precum şi Consiliul Naţional pentru Silvicultură, care va avea rol de a urmări exercitarea în condiţii de etică profesională şi respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic. Se stabilesc clar obligaţiile şi drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferenţa pentru proprietăţile forestiere de până la 10 ha şi proprietăţile forestiere de peste 10 ha.
Potrivit proiectului, se extinde suprafaţa unde sunt interzise aceste tăieri la ras la parcurile naturale şi toate ariile naturale protejate din România şi se introduce conceptul de „insule de îmbătrânireˮ, un mecanism prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menţinerea biodiversităţii, vor fi protejate de tăieri. De asemenea, se dublează suprafaţa minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosinţă pădure, de la 0.25 ha la 0.5 ha.
Se introduce termenul de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai uşor împădurite. În acelaşi timp, este reglementată acordarea de compensaţii financiare de la bugetul de stat pentru restricţiile impuse şi dezavantajele create prin conservarea biodiversităţii habitatelor forestiere. Prin proiect sunt definite interesele şi incompatibilităţile pentru personalul domeniului silvic.
Prin proiect, se dă posibilitatea tuturor cetăţenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară.