Macron le-a spus lui Biden şi Scholz că ţările occidentale ar trebui să adopte o poziţie de ambiguitate strategică faţă de Rusia care să lase toate opţiunile militare pe masă.
Ideea ar reprezenta o schimbare radicală faţă de poziţia pe care administraţia Biden a adoptat-o de la începutul războiului. Washingtonului încearcă să evite acţiunile care ar putea provoca Moscova şi ar putea escalada conflictul.
Biden a pus sub semnul întrebării necesitatea unei schimbări de strategie, potrivit surselor WSJ, pe fondul temerilor că aceasta ar putea duce la o escaladare. Scholz s-a opus, de asemenea, ideii, spunând că riscă să divizeze aliaţii şi să facă din ţările NATO parte la conflict.
Când a avut loc summitul din februarie, Macron şi-a uimit aliaţii spunând într-o conferinţă de presă că nicio opţiune militară nu ar trebui exclusă, inclusiv trimiterea de trupe NATO în Ucraina.
Poziţia lui Macron s-a schimbat radical de la începutul conflictului. Preşedintele Franţei a fost iniţial un susţinător al dialogului cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, avertizând că aliaţii "nu trebuie să umilească Rusia".
Războiul din Ucraina, un test pentru Europa
Pentru Macron, războiul din Ucraina a devenit un test al capacităţii Europei de a supravieţui într-o lume în care garanţiile de securitate ale Statelor Unite nu mai sunt o certitudine.
Liderul francez este de mult timp îngrijorat că ţările europene riscă să se transforme în simpli vasali ai unor superputeri precum SUA şi China dacă continentul nu îşi dezvoltă capacităţile militare. Acum, Macron atrage atenţia asupra a ceea ce mulţi oficiali europeni se tem în privat: faptul că decenii de legături de securitate transatlantice riscă să se destrame.
Oficialii europeni se tem că SUA se îndreaptă spre izolaţionism dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă.
În ultimele săptămâni, Macron a început să folosească o retorică sumbră pentru a pregăti publicul francez pentru posibilitatea unei confruntări mai directe cu Moscova, avertizând că, dacă Ucraina cade, atunci o serie de ţări din Europa Centrală şi de Est vor fi următoarele.
"Ce este în joc în Ucraina? Un război care este existenţial pentru Europa şi pentru Franţa", a declarat Macron în timpul unui interviu de la Palatul Élysée. "Pentru că, dacă Rusia ar câştiga, viaţa francezilor s-ar schimba. Nu vom mai avea securitate în Europa".
Însă Franţa a rămas în urma SUA şi a Germaniei în ceea ce priveşte furnizarea de arme către Ucraina. Franţa a oferit Ucrainei 635 de milioane de euro în ajutor militar în primii doi ani de război, potrivit Institutului Kiel. Această sumă nu se compară cu 17,7 miliarde de euro din partea Germaniei şi 42,2 miliarde de euro din partea SUA. Oficialii francezi au declarat că aceste calcule nu ţin cont de eficienţa armelor pe care Franţa le furnizează.
Macron le-a spus lui Biden şi lui Scholz că Franţa nu va cere ajutor
Macron i-a sunat în februarie pe Biden şi pe Scholz pentru a le spune că vrea să folosească summitul de la Paris pentru a-i transmite un mesaj lui Putin. Capitalele occidentale ar trebui să înceteze să mai excludă opţiunile militare, a spus Macron, spunându-le liderilor că vrea să facă publică noua abordare după summit.
Scholz a răspuns că, dacă Macron face acest lucru public, cancelarul şi ceilalţi lideri vor fi obligaţi să-i respingă comentariile. El l-a sfătuit cu tărie pe Macron să nu facă această mişcare, spunând că ar putea genera un sentiment de dezbinare în rândul aliaţilor.
Dar perspectiva de a avea personal occidental în Ucraina, fie el civil sau militar, a ridicat problema modului în care aliaţii ar trebui să reacţioneze în cazul în care cineva ar muri în urma unui atac rusesc.
Administraţia Biden era îngrijorată că Rusia ar putea viza trupe franceze care ar putea fi trimise în Ucraina, potrivit unui oficial american. Acest lucru ar risca să atragă Franţa şi, potenţial, alte naţiuni occidentale în conflict, a spus oficialul.
Cu toate acestea, Macron le-a spus aliaţilor că nu ar fi necesară nicio implicare a NATO sau SUA dacă Rusia ar viza trupele franceze, potrivit unui oficial. Franţa a avut victime în campaniile militare din Africa, de exemplu, fără a apela la aliaţi pentru ajutor, le-ar fi spus Macron.
Cum a decurs reuniunea de la Palatul Élysée
Tensiunea era la cote înalte în momentul în care Robert Fico, Olaf Scholz şi alţi lideri au ajuns la Palatul Élysée pe 26 februarie. Macron şi-a împărtăşit gândurile cu privire la nevoia de ambiguitate strategică.
Francezul i-a cerut apoi lui Scholz, care stătea lângă el, să comenteze ideea. Scholz s-a opus cu vehemenţă ideii, au declarat oficialii. Unul câte unul, liderii, inclusiv cei din Olanda, Polonia şi Grecia, au luat cuvântul şi au respins politicos ideea. Premierul Estoniei l-a susţinut pe Macron, spunând că liderii trebuie să înceteze să mai spună ce nu vor face în conflict şi să se concentreze asupra a ceea ce vor face.
La finalul summitului, preşedintele Franţei a mers în faţa presei unde a fost întrebat dacă liderii prezenţi la summit au discutat despre posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar Macron a spus că nu există un consens pe această temă, dar că nimic nu trebuie exclus.
A doua zi, Scholz a scris pe reţelele de socializare că "nu vor exista trupe terestre din partea ţărilor europene sau a NATO" în Ucraina.
Macron nu s-a lăsat impresionat. El a călătorit la Praga şi a ţinut un discurs în care a amintit cum Europa a fost ruptă în două în timpul Războiului Rece. Laşitatea, a spus Macron, a făcut ca jumătate din Europa să o abandoneze pe cealaltă în faţa dominaţiei sovietice.
"Cu siguranţă ne apropiem de un moment, în Europa noastră, în care nu ar trebui să fim laşi", a spus Macron. "Războiul s-a întors pe teritoriul nostru".