Cât timp Ungaria a deţinut prin rotaţie preşedinţia Consiliului UE, premierul maghiar şi-a promovat propriile proiecte în Europa. El a vorbit despre „cucerirea Bruxelles-ului” şi „redarea măreţiei Europei”. Când a început preşedinţia maghiară a Consiliului UE la 1 iulie, o anumită oboseală diplomatică se instalase deja în toată Europa, scrie Deutsche Welle.
Viktor Orban a fost ocolit când liderii şi instituţiile Uniunii au decis cu privire la iniţiative şi acorduri importante, în special cele care să sprijine Ucraina. Politica sa continuă de a bloca ajutoarele destinate ţării atacate de Rusia a împins Ungaria pe marginea scenei diplomaţiei.
Dar, după şase luni, se poate spune că premierul Ungariei a profitat la maximum de oportunităţile oferite de preşedinţia rotativă.
Declaraţiile, apariţiile şi iniţiativele controversate ale lui Orban au provocat indignare. Agitaţia creată de el împotriva „birocraţilor de la Bruxelles” a atins un nivel fără precedent, culminând cu o revendicare infamă făcută cu câteva zile înainte de încheierea preşedinţiei.
Pe 21 decembrie, Orban a criticat politicile UE în materie de migraţie în timpul tradiţionalei sale conferinţe internaţionale de presă de sfârşit de an, spunând că „Bruxellesul vrea să transforme Ungaria în Magdeburg” – o referire la atacul din piaţa de Crăciun a oraşului german cu o zi mai devreme.
Tradiţia este ca ţara care deţine preşedinţia Consiliului UE să promoveze o colaborare bună şi armonioasă între statele membre ale UE şi instituţiile europene. Să asigure continuitatea agendei UE şi să promoveze legislaţia UE. Poate stabili priorităţi, dar nu ar trebui să-şi urmărească propriile interese.
Deşi Ungaria formulase priorităţi pentru preşedinţia Consiliului UE, inclusiv consolidarea competitivităţii UE, o politică mai puternică de extindere pentru regiunea Balcanilor de Vest şi stoparea migraţiei ilegale, Orban a folosit preşedinţia Consiliului UE în primul rând pentru promovarea propriilor sale politici.
Chiar la începutul mandatului său, el a lansat o iniţiativă diplomatică necoordonată pentru a pune capăt „războiului fratricid slav”, aşa cum numeşte el războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei.
La patru zile după începerea preşedinţiei sale, Orban a călătorit la Moscova într-o „misiune de pace” şi l-a vizitat pe preşedintele rus Vladimir Putin fără coordonare cu UE şi NATO.
Cu trei zile mai devreme, el efectuase prima sa vizită bilaterală la Kiev. Nici acolo nimeni nu ştia despre misiunea planificată a lui Orban în Rusia.
Această călătorie la Moscova a provocat un scandal deoarece Ungaria nu are practic nicio influenţă diplomatică internaţională. Mai mult, Budapesta nu este un mediator acceptat, cel puţin nu pentru Ucraina, din cauza poziţiei sale anti-ucrainene şi pro-ruse.
Chiar şi în cadrul NATO, Ungaria nu mai este considerată un partener de încredere datorită poziţiei sale pro-ruse.
Cu toate acestea, Orban şi-a continuat până acum „misiunea de pace” nedeabătut.
În decembrie, în urma unui apel telefonic cu Putin, acesta a propus o „încetare a focului de Crăciun” şi un schimb major de prizonieri. Discuţiile lui Orban cu Putin au venit cu acuzaţii împotriva „Occidentului care caută război”, adevăratul vinovat din spatele războiului Rusiei, potrivit lui Orban.
CITEŞTE CONTINUAREA ÎN ZIARUL FINANCIAR