Bruxelles-ul declanşase mecanismul de condiţionalitate împotriva ţării din Europa Centrală în primăvara anului 2022, o procedură care a dus la suspendarea anumitor plăţi. La momentul respectiv, Comisia a invocat „îngrijorări serioase” cu privire la folosirea bugetului european de către Ungaria, legate de condiţiile de atribuire a contractelor publice, precum şi de lipsa de transparenţă.
Budapesta a întreprins de atunci reforme care au contribuit la deblocarea unei părţi din bani, dar 19 miliarde de euro rămân îngheţate în cadrul diferitelor proceduri. „În conformitate cu regulamentul privind condiţionalitatea, (...) prima tranşă” din banii suspendaţi, în valoare de 1,04 miliarde de euro, a expirat la sfârşitul anului 2024, a declarat Comisia.
De la revenirea sa la putere, în 2010, prim-ministrul Viktor Orban şi-a consolidat controlul asupra puterii, iar apropiaţii săi s-au îmbogăţit spectaculos, scrie AFP. În iulie, Comisia Europeană a publicat un raport în care constată că Ungaria nu îndeplineşte standardele democratice ale UE, în special în ceea ce priveşte corupţia, finanţarea politică, conflictele de interese şi independenţa mass-media.
Viktor Orban a promis să „lupte” pentru a proteja banii care, a spus el, „sunt ai noştri”. „Ei încearcă constant să ia bani de la maghiari prin diverse mijloace şi din diverse motive”, a acuzat Orban în decembrie, ameninţând că va bloca bugetul UE pentru a-şi atinge obiectivele.
În plus faţă de fondurile îngheţate, Ungaria face obiectul procedurii articolului 7 din septembrie 2018. Concepută pentru a sancţiona un stat membru în cazul în care se constată o „încălcare gravă” a statului de drept, această procedură poate merge, în teorie, până la suspendarea dreptului de vot al ţării respective în Consiliul UE.