Discuţiile, conduse de preşedintele francez Emmanuel Macron, se află într-un stadiu incipient, dar au scos deja la iveală divergenţe cu privire la posibilele obiective ale unei astfel de misiuni.
Având în vedere că Ucraina se află pe picior greşit în război, liderii europeni doresc să evite să îi dea lui Vladimir Putin impresia că ei cred că a sosit timpul pentru discuţii şi că acesta va păstra teritoriile cucerite. Aceştia insistă că se concentrează pe creşterea ajutorului militar şi economic pentru Ucraina şi nu văd niciun semn că Putin este pregătit să negocieze.
Cu toate acestea, în culise, unii oficiali analizează modul în care naţiunile europene ar putea oferi garanţii de securitate Ucrainei, inclusiv prin intermediul unei forţe de zeci de mii de soldaţi pe teritoriul ucrainean.
Trump nu vrea ca SUA să se implice. Ţările europene trebuie să-şi asume acest rol
O astfel de misiune de menţinere a păcii ar creşte riscul unei confruntări directe cu Rusia şi ar pune presiune pe armatele europene, ale căror stocuri de arme au fost epuizate de donaţiile către Ucraina şi care sunt obişnuite să se bazeze puternic pe sprijinul SUA pentru misiuni majore.
Dar Trump a exclus ca trupele americane să joace un rol în aplicarea unei încetări a focului şi a insistat că europenii ar trebui să îşi asume acest rol în discuţiile cu Macron şi Zelenski la Paris, potrivit unor surse Reuters.
Acest lucru ar putea însemna trimiterea trupelor europene în Ucraina, indiferent dacă administraţia de la Kiev obţine o garanţie de securitate prin aderarea la NATO - aşa cum speră - sau prin asigurări bilaterale.
„Chiar dacă ar exista o garanţie de securitate NATO, cine ar avea iniţiativa pe teren? Europenii, aşa că şefii armatelor noastre pregătesc deja planuri pe care liderii europeni să le ia în considerare în viitor”, a declarat un înalt oficial european.
Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Marea Britanie ar putea forma cea mai mare parte a acestei forţe de securitate.
Macron, criticat pentru că a vorbit deschis despre această chestiune
Macron s-a confruntat cu reacţii negative pentru că a insistat asupra acestei chestiuni, având în vedere sensibilitatea politică a trimiterii de trupe într-o astfel de misiune.
După discuţiile cu Macron de săptămâna trecută, prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că Varşovia nu intenţionează să se alăture unei astfel de misiuni de menţinere a păcii.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat luni că Berlinul ar juca probabil un rol în asigurarea unei încetări a focului, dar că este mult prea devreme pentru a spune ce fel de forţă ar fi necesară.
Zelenski a declarat că problema ar putea fi ridicată atunci când şeful NATO, Mark Rutte, îl va primi miercuri seara la Bruxelles pe preşedintele ucrainean şi alţi lideri europeni.
Dar Rutte a declarat săptămâna trecută că a îndemnat colegii din NATO şi Ucraina „să fie ceva mai tăcuţi” în discutarea scenariilor.
„În acest moment, dacă discutaţi toate acestea în mod deschis, de ce ar veni Putin la masă, pentru că obţine ceea ce vrea”, a spus Rutte.
De câţi militari ar fi nevoie
O forţă de descurajare ar putea fi formată de o coaliţie de cinci până la opt naţiuni, a declarat un oficial ucrainean la curent cu unele dintre discuţii.
Analiştii şi oficialii au oferit estimări diferite cu privire la dimensiunea unei astfel de forţe, subliniind că aceasta ar depinde în mare măsură de misiunea sa precisă. Unii analişti au sugerat că ideea unei misiuni cu aproximativ 40.000 de militari ar fi fezabilă.
În cadrul unui sistem de rotaţie care ar avea, de asemenea, unităţi care se pregătesc de desfăşurare şi altele care se refac, aproximativ 100.000 de militari ar putea fi implicaţi în misiune, a declarat Franz-Stefan Gady, un fost planificator militar austriac care lucrează acum la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice.
„Cu siguranţă, forţele terestre europene vor fi foarte solicitate”, a spus el.
Un alt oficial european din domeniul securităţii, vorbind sub rezerva anonimatului, a spus că ar putea fi necesare până la 100.000 de trupe.