Rusia: ne luăm înapoi satele din Kursk
Moscova susţine că forţele sale reiau controlul în unele sate ocupate de Ucraina din regiunea rusă Kursk. Agenţia de presă Tass citează surse militare care spun că soldaţii ucraineni şi-au părăsit poziţiile în apropierea satului Liubimovka, temându-se că ar putea fi înconjuraţi. Unele canale ruseşti de pe Telegram vorbesc şi despre 50 de morţi în rândul soldaţilor de la Kiev şi zeci de soldaţi luaţi prizonieri. Pe 6 august, Ucraina a lansat o incursiune-surpriză în regiunea rusă.
Putin: ideea că Ucraina are arme nucleare este o provocare periculoasă
„O provocare periculoasă”, aşa a caracterizat preşedintele rus Vladimir Putin declaraţiile omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, care ieri, la Bruxelles, a sugerat că Ucraina ar putea încerca să achiziţioneze arme nucleare „Orice pas în această direcţie va provoca o reacţie corespunzătoare”, l-a avertizat Putin în timpul unei întâlniri cu jurnalişti străini. Preşedintele rus a mai spus că nu va participa la G20 din Brazilia, programată pentru 18-19 noiembrie, pentru a nu „deranja” summitul în timp ce se află sub mandat de arestare de la Curtea Penală Internaţională.
Drone folosite în Ucraina, primele sancţiuni americane asupra companiilor chineze
Statele Unite au dezvăluit primele sancţiuni împotriva companiilor chineze pentru „dezvoltarea şi producerea directă a sistemelor complete de arme în colaborare cu companiile ruseşti”, potrivit Trezoreriei SUA. „A fost prima dată când am văzut o companie chineză producând o armă care a fost folosită apoi pe câmpul de luptă de Rusia”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, referindu-se la dronele de atac.
Rutte: Nu putem confirma rapoartele conform cărora Coreea de Nord are soldaţi implicaţi activ în Ucraina
„Suntem în contact cu toţi partenerii noştri, în special cu Coreea de Sud. Poziţia noastră oficială în acest moment este că nu putem confirma că Coreea de Nord are soldaţi implicaţi activ în efortul de război. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus acest lucru la o conferinţă de presă la Bruxelles, la finalul Ministerului Apărării, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Phenianul este pe cale să trimită 10.000 de soldaţi să lupte în Ucraina alături de armata rusă. „În orice caz - adaugă el - chiar dacă nu sunt prezenţi pe teren, ei încearcă să ajute în orice fel războiul de agresiune al Rusiei, precum Iranul. Şi China joacă şi ea un rol”, conchide el.
Budanov afirmă că aproape 11.000 de soldaţi nord-coreeni se află în Rusia şi vor fi „gata de luptă” în Ucraina până la 1 noiembrie
Aproape 11.000 de soldaţi nord-coreeni se află în Rusia şi vor fi „gata de luptă” în Ucraina până la 1 noiembrie, a declarat şeful serviciului de informaţii militar ucrainean, Kyrylo Budanov.
Budanov a declarat că primul grup de 2.600 de soldaţi va fi desfăşurat în regiunea Kursk din Rusia, unde Ucraina a început o incursiune transfrontalieră în luna august şi deţine în continuare porţiuni semnificative de teritoriu. Trupele vor folosi echipamente ruseşti, însă în prezent nu se cunosc informaţii suplimentare.
„Nu avem o imagine completă în acest moment”, a declarat Budanov.
Vorbind la o conferinţă de presă la Bruxelles pe 17 octombrie, preşedintele Volodymyr Zelensky a declarat că Rusia intenţionează să instruiască şi să angajeze nu numai infanterie, ci şi specialişti nord-coreeni în diferite ramuri ale armatei.
„Ştim despre 10.000 de soldaţi din Coreea de Nord pe care se pregătesc să îi trimită să lupte împotriva noastră”, a adăugat el.
Germania şi Ţările de Jos oferă detalii despre noile pachete militare trimise Ucrainei
Germania şi Ţările de Jos au oferit detalii despre noi pachete de asistenţă militară care fie au fost deja livrate Ucrainei, fie urmează să fie trimise în curând.
Ţările de Jos au declarat că au comandat şase obuziere autopropulsate DITA din Republica Cehă pentru a fi trimise Ucrainei, precum şi un număr nedeclarat de obuze de artilerie de 152 mm.
Germania a declarat că a livrat un nou pachet de echipamente militare, care include opt tancuri de luptă principale Leopard 1 A5, 20 de vehicule de luptă pentru infanterie Marder, un sistem de apărare aeriană IRIS-T SLM, un sistem de apărare aeriană IRIS-T SLS, şase obuziere autopropulsate Panzerhaubitze 2000, precum şi drone de recunoaştere, echipamente de deminare şi muniţie.
Iniţial un partener ezitant, Berlinul a devenit al doilea mare donator militar al Ucrainei după SUA, deşi cancelarul german Olaf Scholz este încă reticent în ceea ce priveşte furnizarea unor capacităţi-cheie, şi anume rachetele cu rază lungă de acţiune Taurus.
Kievul susţine că Rusia a pierdut 675.800 de soldaţi de la începutul războiului
Rusia a pierdut 675.800 de militari de la începutul invaziei în Ucraina, a raportat, vineri, Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.
Acest număr include 1.530 de pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 9 027 de tancuri, 18 053 de vehicule blindate de luptă, 26 908 vehicule şi rezervoare de combustibil, 19 533 de sisteme de artilerie, 1 232 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 978 de sisteme de apărare aeriană, 369 de avioane, 329 de elicoptere, 17 152 de drone, 28 de nave şi bărci şi un submarin.
Zelenski afirmă că invitaţia de a adera la NATO este singura modalitate de a opri războiul
Volodimir Zelenski a declarat că o invitaţie oficială de a adera la NATO este „singura modalitate” prin care Ucraina poate supravieţui invaziei Rusiei, în timp ce preşedintele ucrainean a îndemnat aliaţii occidentali să sprijine planul său de a pune capăt războiului.
Zelenski a declarat că aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică - prima dintre cele cinci etape ale „planului său de victorie” - este esenţială pentru a-l aduce pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la masa negocierilor.
„Nu putem fi foarte puternici fără a avea o invitaţie care ne întăreşte căile diplomatice de a pune capăt războiului”, a declarat el pentru Financial Times. „Acest război se va termina atunci când Putin va fi izolat şi împins de alţi parteneri spre diplomaţie”.
În timp ce toţi membrii NATO au fost de acord că Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către aderare, SUA şi Germania s-au opus invitării oficiale a Kievului să adere, de teama escaladării conflictului cu Rusia. De asemenea, unii oficiali au speculat în privat că aderarea la NATO ar putea fi folosită ca monedă de schimb în orice negocieri cu Moscova.
„Invitaţia la NATO va ridica moralul poporului nostru şi al soldaţilor noştri”, a declarat Zelenski.
Donald Trump dă vina pe Zelenski pentru declanşarea războiului cu Rusia
Donald Trump l-a învinuit joi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că a ajutat la declanşarea războiului ţării sale cu Rusia, relatează Reuters.
El l-a criticat, de asemenea, pe liderul ucrainean pentru că nu a reuşit să caute pacea cu Moscova şi a sugerat că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze o parte din teritoriul său Rusiei pentru a încheia un acord de pace, o concesie pe care Kievul o consideră inacceptabilă.
Comentariile lui Trump, făcute joi la podcastul PBD, au mers însă mai departe decât criticile sale anterioare. El a spus că Zelenski este de vină nu doar pentru că nu a reuşit să pună capăt războiului, ci şi pentru că a ajutat la începerea acestuia, deşi conflictul a izbucnit atunci când Rusia a invadat teritoriul suveran al Ucrainei.
„Asta nu înseamnă că nu vreau să îl ajut, pentru că îmi pare foarte rău pentru acei oameni. Dar el nu ar fi trebuit să lase niciodată acel război să înceapă. Războiul înseamnă pierdere”, a spus Trump.
Zelenski i-a prezentat lui Trump „planul său de victorie”, pentru a pune capăt războiului, în cadrul unei întâlniri la New York, în septembrie, o întâlnire descrisă de ambii lideri ca fiind cordială.
Norvegia anunţă un ajutor de peste 270 de milioane de dolari pentru sectorul energetic al Ucrainei
Norvegia şi-a majorat sprijinul total pentru sectorul energetic al Ucrainei la 3 miliarde de coroane (aproximativ 274,2 milioane de dolari), ca parte a planului său mai amplu de ajutor, potrivit Ministerului norvegian al Afacerilor Externe.
Aceasta include 1,5 miliarde de coroane (117 milioane de dolari) alocate recent pentru pregătirea infrastructurii energetice a Ucrainei pentru iarnă.
„Lucrăm pentru a oferi mai mult sprijin în sectorul energetic şi aşteptăm cu nerăbdare să aducem mai multe veşti bune prietenilor noştri ucraineni în timpul toamnei şi iernii”, a declarat ministrul norvegian de externe Espen Barth Eide.