Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat la 13 februarie că i-ar „plăcea” să vadă Rusia readmisă în Grupul celor Şapte (G7), numind expulzarea Rusiei din 2014 din grup o „greşeală”.
„Mi-ar plăcea să îi avem înapoi. Cred că a fost o greşeală să îi dăm afară”, a declarat Trump reporterilor în Biroul Oval. „Uite, nu este o chestiune de a plăcea sau nu Rusia. A fost vorba de G8”, a spus Trump, referindu-se la fosta denumire a forumului internaţional.
Atunci, ţările din Grupul celor Opt (G8) au expulzat Rusia din grup în 2014, după ce aceasta a invadat părţi din estul Ucrainei şi a anexat Crimeea.
De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, ţările G7 au sprijinit în mod colectiv Ucraina cu ajutor militar şi financiar.
Recunoaşterea faptului că revenirea la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 nu este o concesie făcută preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat secretarul american al apărării, Pete Hegseth, în cadrul unui briefing desfăşurat la Bruxelles pe 13 februarie.
Hegseth a comentat la 12 februarie că este puţin probabil ca Ucraina să îşi restabilească frontierele din 2014 în cadrul oricăror negocieri cu Moscova privind încheierea războiului. Experţi şi oficiali din Ucraina şi Europa au criticat comentariile lui Hegseth pentru că subminează influenţa Ucrainei chiar înainte de începerea negocierilor de pace cu Rusia.
Rusia a invadat regiunea Donbas din estul Ucrainei şi a ocupat Crimeea în 2014, în urma Revoluţiei EuroMaidan care l-a înlăturat pe preşedintele pro-rus Viktor Ianukovici.
Dronele ucrainene au lovit staţia de pompare a petrolului Andreapol din regiunea Tver din Rusia pentru a doua oară în două săptămâni în noaptea de 13 februarie, a declarat pentru Kyiv Independent o sursă din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Potrivit sursei, staţia de pompare a petrolului care a intrat sub atacul SBU face parte din Baltic Pipeline System-2 operat de compania de petrol de stat rusă Transneft.
Atacul a provocat un incendiu în apropierea unui depozit închis de echipamente de comutaţie şi cazane, a spus sursa, forţând instalaţia să suspende pomparea uleiului.
Staţia este situată la aproximativ 750 de kilometri nord de graniţa cu Ucraina.
Moscova consideră că SUA este „omologul său principal” în negocierile pentru a pune capăt războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru Channel One, pe 13 februarie.
Potrivit lui Peskov, Kievul „cu siguranţă va lua parte la negocieri într-un fel sau altul”, dar va exista şi o „pista bilaterală ruso-americană”.
Declaraţia sa a venit după ce Trump a avut apeluri separate cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cu preşedintele Volodymyr Zelensky
Şeful Pentagonului, Pete Hegseth, insistă că eforturile noii administraţii americane de a aduce pacea în Ucraina, împreună cu discuţiile preşedintelui Donald Trump cu Vladimir Putin, nu ar trebui să fie văzute ca o „trădare”, relatează Ukrainska Pravda.
Şeful apărării americane a subliniat că „nicio ţară nu şi-a luat un angajament mai mare faţă de misiunea ucraineană decât Statele Unite”.
Preşedintele american Donald Trump nu a numit Ucraina un participant egal la negocierile de pace, scrie Ukrainska Pravda.
Când a fost întrebat dacă consideră Ucraina un participant egal la negocierile de pace, Trump a spus: „Aceasta este o întrebare interesantă”.
„Cred că trebuie să facă pace, oamenii lor sunt ucişi şi cred că trebuie să facă pace. Nu a fost un război bun în care să intri şi cred că trebuie să facă pace. Asta e părerea mea”.
Donald Trump a sugerat că SUA va încerca să recupereze banii daţi Ucrainei „într-o anumită formă”, notează Sky News.
„Dăm mult mai mulţi bani decât Europa, iar Europa este mult mai în pericol decât noi”, a afirmat Trump.
Ucraina are materii prime, petrol şi gaze, iar „noi cerem securitate pentru banii noştri”, spune el.
Mai mult ajutor va fi trimis Ucrainei, dar acesta „va fi securizat”.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat că intenţionează să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin în Arabia Saudită, relatează Reuters.
Trump a mai spus că el crede că Putin „vrea pace”.
„Cred că aş putea spune cu mare încredere: el vrea să vadă că [războiul din Ucraina] se termină”, a notat el.
Trump nu a precizat o dată pentru potenţialele discuţii.
Pe baza datelor serviciilor de informaţii daneze (DDIS), Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a analizat modul în care Rusia se pregăteşte pentru un război cu NATO pe termen mediu şi lung.
DDIS a publicat o evaluare declasificată a serviciilor de informaţii care detaliază ameninţarea tot mai mare pe care o reprezintă Rusia pentru Danemarca şi aliaţii NATO.
Evaluarea serviciilor de informaţii menţionează că Rusia îşi reconstruieşte forţele armate pentru a lupta de la egal la egal cu NATO, cu sprijin financiar şi material din partea Republicii Populare Chineze, Coreei de Nord şi Iranului. Raportul serviciilor de informaţii notează că disponibilitatea Rusiei de a se angaja într-un război cu NATO ar putea creşte dacă ţările europene nu îşi sporesc simultan capacităţile militare ca răspuns la eforturile de consolidare a capacităţilor Rusiei.