Oficial estonian: NATO trebuie să descurajeze Rusia pentru următorii 10-20 de ani
NATO va trebui să stăpânească Rusia în următorii 20 de ani, a declarat şeful serviciilor de informaţii externe estoniene.
Directorul general Kaupo Rosin a declarat pentru Reuters: „Sarcina NATO în următorii 10-20 de ani va fi să conţină sau să descurajeze Rusia, astfel încât să nu-i vină vreo idee stupidă de a se apropia militar de Occident, potrivit Sky News.
„Cred că este realizabil, dar problema trebuie să fie luată în serios în Occident şi să investim (în apărare)”.
Estonia, care se învecinează cu Rusia şi este membră a alianţei, şi-a dublat cheltuielile pentru apărare de la războiul din Ucraina.
Blinken: Ucraina trebuie să decidă între „continuarea luptei sau încercarea de a negocia o încetare a focului”
Într-un interviu amplu acordat MSNBC joi, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vorbit despre perspectivele unei posibile încetări a focului în Ucraina, precum şi despre sprijinul acordat ţării în dificultate înainte de învestirea preşedintelui ales Donald Trump în ianuarie.
„Vreau să mă asigur că oferim viitoarei administraţii şi ucrainenilor cea mai puternică mână posibilă de jucat în 2025”, a declarat Blinken într-un interviu acordat MSNBC Morning Joe. „Ucrainenii trebuie să ia decizii fundamentale cu privire la continuarea luptei sau la încercarea de a negocia şi de a ajunge la o încetare a focului. Întrebarea fundamentală este dacă Rusia este pregătită să facă acest lucru şi să o facă cu bună credinţă.”
Liderii UE solicită un ajutor militar sporit pentru Kiev şi promit includerea Ucrainei în deciziile-cheie
Liderii Uniunii Europene şi-au reafirmat angajamentul faţă de Ucraina în cadrul unui summit desfăşurat la 19 decembrie la Bruxelles, subliniind faptul că deciziile privind viitorul acestei ţări devastate de război trebuie să implice Kievul şi aliaţii săi europeni.
Reuniunea, la care a participat preşedintele Volodimir Zelenski, a evidenţiat solidaritatea cu Ucraina, care luptă de peste 1 000 de zile împotriva agresiunii ruse, potrivit Kyiv Independent.
„Numai Ucraina, ca ţară agresată, poate defini în mod legitim ce înseamnă pacea - şi dacă şi când sunt îndeplinite condiţiile pentru negocieri credibile”, a declarat Antonio Costa, preşedintele Consiliului European.
Atac rusesc în Krîvîi Rih. Cinci ucraineni, răniţi
Printre răniţi se numără o adolescentă de 15 ani şi un bărbat care au fost găsiţi şi salvaţi din sub dărâmăturile clădirii. De asemenea, ferestrele unei clădiri de locuinţe cu zece etaje din apropiere au fost sparte, a precizat Serhii Lysak, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, într-o postare pe reţelele de socializare.
Şi alţi trei locuitori ai imobilului, cu vârste între 38 şi 82 de ani, au fost răniţi în atacul care a avut loc în aceeaşi noapte de joi spre vineri. Ei au fost duşi la spital, conform declaraţiilor lui Oleksandr Vilkul, şeful administraţiei militare din Krîvîi Rih.
Krîvîi Rih fusese atacat cu doar o zi înainte într-un val de lovituri care a vizat mai multe oraşe din Ucraina, ucigând o persoană şi rănind opt. Atacurile aeriene împotriva oraşelor ucrainene au devenit o obişnuinţă tristă, Rusia concentrându-se pe clădiri rezidenţiale şi infrastructură civilă critică, inclusiv infrastructura energetică.
Ucraina se confruntă cu dificultăţi în a-şi menţine sistemele de apărare aeriană în faţa numărului mare de drone şi rachete lansate de Rusia.
Preşedintele Volodimir Zelenski a făcut apel la aliaţii occidentali în cadrul întâlnirilor cu liderii europeni de la Bruxelles de miercuri, cerând un plus de 19 sisteme de apărare aeriană pentru a proteja infrastructura critică.
Danemarca a promis 292 de milioane de dolari pentru a întări apărarea aeriană a Ucrainei joi.