Cei în favoarea cumpărării de gaz rusesc susţin că aceasta ar reduce preţurile ridicate la energie în Europa, ar încuraja Moscova să se aşeze la masa negocierilor şi ar oferi ambelor părţi un motiv pentru a pune în aplicare şi a menţine o încetare a focului.
Dar ideea redeschiderii fluxurilor de gaze ruseşti în Europa, chiar şi în cadrul discuţiilor preliminare, a stârnit deja reacţii negative în rândul celor mai apropiaţi aliaţi ai Ucrainei din UE.
Trei dintre oficialii informaţi cu privire la discuţii au declarat că ideea a fost aprobată de unii oficiali germani şi maghiari, cu sprijinul altor capitale care au văzut în ea o modalitate de a reduce costurile energetice europene.
Reluarea exporturilor către Europa ar creşte semnificativ veniturile Moscovei. Înainte de război, fluxurile prin conducte din Rusia reprezentau aproximativ 40 % din livrările totale ale UE, Germania fiind cel mai mare importator.
Donald Trump a cerut să se pună capăt războiului „cât mai curând”, provocând discuţii între capitalele occidentale cu privire la elementele necesare pentru un acord durabil cu Moscova.
Dar, preşedintele american a ameninţat, de asemenea, UE cu tarife vamale dacă nu cumpără mai mult gaz natural lichefiat din America, care este mai scump decât gazul rusesc prin conducte.
Reacţie dură din partea unor oficiali
Reluarea vânzărilor prin conducte din Rusia a înfuriat oficialii de la Bruxelles şi diplomaţii din unele ţări est-europene, dintre care mulţi au lucrat în ultimii trei ani pentru a reduce cantitatea de energie rusească importată în blocul comunitar.
„Este o nebunie”, a declarat unul dintre oficiali. „Cât de proşti am putea fi să ne gândim măcar la această opţiune?”
Relansarea dezbaterii privind vânzările de gaze a tulburat unii exportatori americani de GNL care doresc să semneze contracte de aprovizionare pe termen lung cu companii europene. Aceştia se tem că orice reluare a tranzitului le-ar putea face produsele necompetitive.
Obiectivul declarat al UE este de a elimina din sistemul energetic al blocului comunitar toţi combustibilii fosili ruşi până în 2027. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, urmează să prezinte în martie un plan pentru atingerea acestui obiectiv.
Cu toate acestea, situaţia dificilă a industriei grele din UE a crescut nevoia ţărilor europene de a găsi surse de energie mai ieftine. Costurile gazelor în Europa sunt de obicei de trei până la patru ori mai mari decât în SUA.
Gazele prin conducte din Rusia reprezentau aproximativ 10% din aprovizionarea totală în 2024, dar s-au înjumătăţit de când un contract de tranzit care permitea fluxurilor să ajungă în UE prin Ucraina s-a încheiat în ianuarie.