Această rară recunoaştere a eşecului din partea preşedintelui francez vine după un an haotic în care ţara a avut patru prim-miniştri diferiţi şi a fost marcată de proteste masive faţă de reforma pensiilor. Macron a anunţat că în 2025 va deschide calea către organizarea mai multor referendumuri, notează Le Figaro.
Reacţiile din partea opoziţiei nu au întârziat să apară. Stânga franceză, prin vocea mai multor lideri, consideră că o simplă recunoaştere a greşelilor nu este suficientă şi cere demisia preşedintelui. Ei solicită organizarea unui referendum specific pe tema reformei pensiilor, subiect care a generat cele mai mari proteste din istoria recentă a Franţei.
Opoziţia de stânga, prin reprezentanţi precum Manuel Bompard şi Mathilde Panot, a criticat dur discursul prezidenţial, cerând plecarea lui Macron de la putere. Ecologista Sandrine Rousseau a comparat situaţia cu cea din Germania, unde cancelarul Scholz a acceptat să renunţe la putere după pierderea unui vot de încredere.
În schimb, reacţiile din partea dreptei au fost mai moderate. Catherine Vautrin, ministrul sănătăţii, a apreciat „smerenia" preşedintelui, în timp ce reprezentanţii partidului Les Républicains au văzut în discurs o formă de „luciditate" necesară după un an politic turbulent.
Reprezentantul extremei drepte, Aleksandar Nikolic, şi-a exprimat speranţa că preşedintele „va merge până la capăt" cu consultarea francezilor prin referendum, considerând că „ţara va fi blocată pentru încă şase luni" dacă nu se iau măsuri.
Discursul lui Macron marchează o schimbare semnificativă în stilul său de conducere, cunoscut anterior pentru fermitate şi refuzul de a face compromisuri, în special în ceea ce priveşte reforma pensiilor care a provocat proteste masive în 2023.