Este vorba despre un bărbat olandez, surprins de camerele de supraveghere într-un magazin de bricolaj, de unde ar fi cumpărat ranga şi ciocanele folosite la spargere. Între timp, trei suspecţi sunt arestaţi preventiv, dar tezaurul rămâne încă de negăsit.
Expoziţia, de unde au fost furate de la Muzeul Drents Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur, a fost organizată în mandatul Ralucăi Turcan, la acea vreme ministru al Culturii.
Potrivit unor surse apropiate anchetei, citate de Gândul, s-au făcut noi percheziţii chiar la locuinţa bărbatului surprins de camerele de supraveghere la magazinul de bricolaj, de acolo de unde se presupune că ar fi cumpărat instrumente necesare pentru realizarea jafului, precum rangă şi baros.
Din informaţiile prezentate de Antena 3 CNN, acesta ar fi cetăţean olandez. Anchetatorii au mers la domiciliul său pentru percheziţii, dar nu au dat de urma acestuia, ridicând însă mai multe bunuri de la locuinţa sa.
Aceste bunuri sunt, momentan, analizate de către anchetatori, care speră să găsească indicii care îi va duce la găsirea aurului românesc furat din Muzeul Drents.
Între timp, se face o anchetă şi în România, la Parchetul General, unde procurorii analizează toate datele pe care le-au primit de la Muzeul de Istorie dar şi de la Direcţia de Cultură, astfel încât să ajungă la concluzii privind vinovăţia sau nevinovăţia celor care au decis trimiterea tezaurului în Olanda, scrie, de asemenea, Gândul.
Mai mult, se analizează şi o plângere făcută de o asociaţie de studenţi din Iaşi împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, şi împotriva directorului demis al Muzeului de Istorie.
Trei persoane au fost arestate în Olanda, în cazul jafului de la Muzeul Drents din Assen, de unde au fost luate Coiful de aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice.
Deşi anchetatorii i-au prins pe principalii suspecţi în cazul furtului, până acum, soarta pieselor din tezaurul românesc furate este necunoscută.
Anchetatorii cred că cel puţin trei suspecţi în cazul jafului de la Muzeul Drents sunt din provincia Olanda de Nord, aflată în partea de nord-vest a Ţărilor de Jos. Detectivii au găsit două ciocane mari şi o rangă la muzeu despre care cred că ar fi fost folosite în jaful în care au fost furate Coiful de aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice.
Între timp, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat piesele de tezaur pentru expoziţia de la Muzeul Drents, a fost demis de către ministrul Culturii, Natalia Intotero.
Liga Studenţilor (LS IAŞI) a depus un denunţ la Parchetul General împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, şi a fostului director al Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coţofeneşti şi a celor trei brăţări dacice la expoziţia organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate.
Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan, în al cărei mandat a fost organizată expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda, de unde sâmbătă au fost furate Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur, a transmis că „orice export temporar de bunuri culturale pentru expoziţii în străinătate se face doar cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.”
Fostul ministru afirmă că astfel de proiecte sunt frecvente în spaţiul cultural european, România fiind, de asemenea, beneficiara unor expoziţii de o valoare excepţională aduse de instituţii culturale din străînătate, ultimul exemplu fiind expoziţia „Luminile lui Caravaggio”, încă în desfăşurare la Muzeul de Artă din Timişoara.
„Vorbim despre un furt, ca atare Olanda are datoria să identifice hoţii şi să redea României piesele de tezaur furate. Sunt absolut convinsă că la nivelul cooperării poliţieneşti există o mobilizare maximă pentru prinderea hoţilor. Exponatele au ajuns la muzeul din Olanda în baza unui proiect iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie a României, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor”.
Expoziţia este parte a unui efort amplu de diplomaţie culturală, derulat de muzee româneşti, care a început cu ani în urma prin expoziţia de la Madrid (2021), urmată de cea de la Roma (2024). Pregătirea a implicat un efort semnificativ din partea a 18 muzee din România şi a Muzeului Drents (pentru Olanda), unul din cele mai vechi şi prestigioase muzee din Europa.