„În medie, ţările europene ar putea cheltui până la o pătrime din venitul naţional pe pensii, sănătate şi sistemul de securitate socială, iar noi avem nevoie doar de o mică fracţiune din acea sumă pentru a face apărarea mai puternică”, a spus Rutte, citează Politico.eu.
Declaraţiile lui despre creşterea bugetului dedicat apărării sunt cu atât mai importante cu cât vin în contextul declaraţiilor recente ale lui Trump, care a transmis că aliaţii ar trebui să aloce 5% din PIB pentru apărare, cu mult peste media aliată – de 2% - şi cu mult chiar şi peste cât alocă SUA, adică 3,3 %. 24 de state din 32 de aliaţi alocă în prezent în jur de 2% din PIB pentru apărare. România, de exemplu, a alocat anul trecut 2,3%, iar anul acesta va aloca 2,5% din PIB. Polonia este statul care alocă cel mai mult, în 2024 dedicând 4,1%, iar în 2025 plănuind să ajungă la 4,7%. Este şi singura ţară care a fost de acord cu propunerea lui Trump.
Ţinta finală de cheltuieli NATO, a spus Mark Rutte parlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7% din PIB.
În ciuda faptului că targetul propus este unul care depăşeşte cu mult disponibilităţile statelor aliate, care cu greu au ajuns la 2% din PIB pentru apărare, preocupările NATO sunt justificate. În ultimele luni, Europa şi, în special, statele aliate s-au confruntat cu tot mai multe atacuri hibride, acţiuni de dezinformare şi ameninţări din partea Rusiei. Totodată, cei mai mulţi experţi militari cred că un conflict Rusia-NATO ar putea avea loc în următorii 10 ani. Cu toate acestea, tocmai pe acest fond instabil, de confuzie şi nesiguranţă, Moscova îşi pune propaganda la treabă şi emite naraţiuni precum blamarea pentru războiul din Ucraina pe NATO sau instigarea cetăţenilor din statele aliate spre cererea ieşirii din Alianţă. Pe acest fond, cu greu vor reuşi liderii să-şi convingă cetăţenii de necesitatea creşterii bugetului apărării.