Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică (STISC) informează despre înregistrarea unor incidente de securitate cibernetică care vizează infrastructura informaţională electorală de vizualizare a ratei de participare la scrutin, relatează Ziarul de Gardă.
Potrivit STISC, atacurile sunt realizate cu origini din diferite locuri la nivel global.
Publicaţia Ziarul de Gardă relatează că au fost alerte cu bombă la o secţie de votare din Franfurkt, Germania, şi în Liverpool, Northampton, Marea Britanie. Alertele s-au dovedit a fi false, iar MAE din Republica Moldova a afirmat că aceste alerte au scopul de a încetini, de fapt, desfăşurarea procesului de votare.
Până la ora 17:00, aproximativ 47% din totalul cetăţenilor cu drept de vot s-au prezentat la urne. Prezenţa la vot este mai mare decât cea înregistrată la aceeaşi oră în primul tur al alegerilor, atunci când aproximativ 42,75% şi-au exprimat opţiunea.
Datele afişate în timp real de CEC arată că tinerii cu vârste între 18-25 de ani reprezintă cea mai inactivă categorie de alegători, adică 7,56% din totalul cetăţenilor de toate vârstele cu drept de vot.
Secţiile de votare din China şi Japonia s-au închis, potrivit datelor comunicate de CEC.
Pe de altă parte, pe coasta estică a SUA, secţiile de votare s-au deschis fără a se înregistra incidente.
O femeie din raionul Drochia a fost arestată de organele de poliţie, după ce aceasta ar fi propus 4300 de lei unei familii pentru a vota „împotriva unui candidat”, relatează publicaţia moldovenească Ziarul de Gardă.
În urma percheziţiilor la domiciliul acesteia, poliţiştii au depistat 24.000 de lei, liste cu persoanele care urmau să fie remunerate pentru a vota cu un anumit candidat, dar şi pliante. Femeia a fost reţinută pentru 72 de ore.
Peste 1,3 milioane de cetăţeni moldoveni şi-au exprimat opţiunea de vot până la această oră, potrivit datelor CEC.
Femeile s-au prezentat la urne într-un număr mai mare decât bărbaţii, iar cea mai activă categorie de vârstă în privinţa exercitării dreptului la vot este cea de 56-65 de ani (20,82%), urmată de cea de 36-45 de ani (18,63%).
Potrivit datelor afişate în timp real de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, peste 200.000 de cetăţeni aflaţi în diaspora au votat până la ora 16:00, prezenţa fiind mai mare decât în primul tur al alegerilor.
Peste 1,2 milioane de cetăţeni moldoveni s-au prezentat la urnele de vot pentru a-şi exprima optiunea. În acest sens, prezenţa la vot este de 40,71%.
Până la ora 15:00, 1.151.757 de alegători s-au prezentat la urne, reprezentând 39,12% din numărul total de alegători. Dintre aceştia, 54,19% sunt femei, iar 45,81% sunt bărbaţi.
Până la ora 13:00, peste 1.600 de cetăţeni moldoveni cu drept de vot din Padova şi-au exercitat dreptul de vot, conform datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Republica Moldova a informat mai multe ţări membre ale Uniunii Europene că Rusia ar putea încerca să interfereze în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din ţară.
Autorităţile de la Chişinău au specificat că aceste încercări de influenţare se concentrează în special asupra voturilor diasporei, conform Reuters.
Traficul pe podul care leagă oraşele Rîbniţa şi Rezina a fost suspendat temporar din motive de securitate.
Potrivit reprezentantei de presă a Inspectoratului General de Poliţie (IGP), Diana Fetco, o persoană se află pe pod, refuzând să colaboreze cu autorităţile şi având în posesie o cutie suspectă. Această situaţie a dus la măsuri de precauţie pentru asigurarea siguranţei publice.
Până în prezent, cei mai în vârstă cetăţeni care şi-au exercitat dreptul de vot sunt o doamnă de 82 de ani şi un domn de 89 de ani. Aceştia au votat la secţia de votare din oraşul Northampton, Marea Britanie.
Ministerul de Externe a transmis un mesaj de apreciere pentru exemplul lor de implicare şi devotament, subliniind că fiecare vot contează şi are puterea de a influenţa viitorul, indiferent de vârstă.
Alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie pot fi considerate valide, întrucât a fost atins pragul necesar pentru validare.
Este important de menţionat că pentru ca aceste alegeri să fie valabile, era necesar ca 1/5 din numărul total de alegători să se prezinte la urnele de vot.
La ora 14:00, în ziua alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, prezenţa alegătorilor din diaspora pentru turul al II-lea de scrutin a crescut de 2,5 ori faţă de ora 13:00 din ziua precedentă, 20 octombrie.
Până acum, 149.600 de alegători au votat, evidenţiind un interes crescut pentru procesul electoral în rândul moldovenilor din dispora.
Până la ora 14:00, observatorii Promo-LEX au raportat mai multe încălcări în procesul de votare. Până în prezent, au fost constatate 544 de incidente.
Până la ora 13:30, autorităţile au înregistrat 52 de nereguli în cadrul secţiilor de votare. Dintre acestea, au fost raportate 11 incidente de fotografiere a buletinelor de vot, zece cazuri de agitaţie electorală şi şapte situaţii de corupere a alegătorilor.
De asemenea, s-au semnalat şase cazuri de transportare a alegătorilor, patru incidente de afişaj electoral neautorizat, două deteriorări ale buletinelor de vot, un incident de încălcare a dreptului la vot, şi un caz de ştampilă deteriorată.
Poliţia a constatat, de asemenea, zece prezenţe ale persoanelor în stare de ebrietate la secţiile de vot, precum şi conflicte şi acţiuni violente.
Până la această oră, 1.008.763 de alegători şi-au exercitat dreptul la vot, reprezentând 34,70% din totalul persoanelor înscrise pe liste. Din aceştia, 53,89% sunt femei, iar 46,11% bărbaţi.
Prezenţa la vot pe categorii de vârstă:
- 18-25 ani: 67.356 alegători (6,54%)
- 26-35 ani: 126.987 alegători (12,33%)
- 36-45 ani: 182.138 alegători (17,68%)
- 46-55 ani: 177.143 alegători (17,19%)
- 56-65 ani: 228.074 alegători (22,14%)
- 66-75 ani: 201.045 alegători (19,51%)
- 76 ani şi peste: 47.508 alegători (4,61%).
Poliţia Republicii Moldova a declarat că investighează posibile activităţi de transport organizat al alegătorilor, atât în ţară, cât şi în străinătate.
Autorităţile au semnalat existenţa unor indicii rezonabile referitoare la transporturile aeriene din Rusia către Belarus, Azerbaidjan şi Turcia.
Aceste acţiuni sunt parte a eforturilor de a asigura integritatea procesului electoral şi de a preveni frauda. Informaţiile au fost comunicate oficial de Poliţia Republicii Moldova, subliniind importanţa monitorizării acestor activităţi suspecte.
Unii alegători care se prezintă la vot ar putea fi amendaţi de poliţie, conform declaraţiilor şefului Inspectoratului General de Poliţie (IGP), Viorel Cernăuţeanu.
Poliţia va monitoriza secţiile de votare pentru persoanele care au fost raportate că au acceptat bani pentru a vota un anumit candidat. Aceste măsuri au fost anunţate în cadrul unei intervenţii live la TV8, unde oficialul a subliniat importanţa menţinerii integrităţii procesului electoral.
Site-ul voteaza.md a fost supus unui atac cibernetic de tip DDoS, care a dus la o supraîncărcare temporară a serverelor printr-un număr mare de solicitări simultane.
Acest incident a cauzat dificultăţi şi întârzieri în accesarea site-ului pentru utilizatori. Totuşi, integritatea datelor nu a fost afectată, iar echipa de specialişti a reuşit să neutralizeze ameninţarea, implementând măsuri suplimentare de securitate, conform informaţiilor furnizate de Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică (STISC).
Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a votat astăzi însoţit de soţia şi fiica sa. După ce a votat, Grosu a subliniat că alegerea sa a fost pentru viitorul moldovenilor atât din ţară, cât şi din diaspora. Acesta a încurajat cetăţenii să participe activ la vot pentru a influenţa viitorul ţării.
La secţiile de votare din Turcia se înregistrează cozi extrem de mari, iar pe reţelele sociale au apărut videoclipuri din Istanbul în care se observă alegători care primesc drapele ale Republicii Moldova, ale regiunii Găgăuzia şi ale Rusiei.
Ministerul Afacerilor Externe a subliniat că există indicii de turism electoral, indicând că moldovenii au fost aduşi cu avioanele din Moscova pentru a vota la secţiile de vot din diferite ţări, inclusiv în Belarus şi Azerbaidjan. Aceste situaţii ridică îngrijorări cu privire la corectitudinea procesului electoral.
Până la ora 13:00, peste 29% dintre alegători s-au prezentat la urnele de vot la nivel naţional, conform Comisiei Electorale Centrale (CEC). În UTA Găgăuzia, prezenţa a fost de 27% din persoanele înscrise pe listele electorale.
În ceea ce priveşte votul din regiunile din stânga Nistrului, au votat peste 13 mii de alegători.
La secţiile de votare din afara ţării, cea mai mare prezenţă a fost înregistrată în oraşele Moscova, Bucureşti, Brescia şi Padova.
Până la ora 13:00, 848.643 de cetăţeni moldoveni şi-au exercitat dreptul de vot, reprezentând 29,64% din totalul alegătorilor. Din aceştia, 53,53% sunt femei, iar 46,47% bărbaţi.
Comparativ cu primele ore ale dimineţii, prezenţa la vot arată o mobilizare în creştere, cetăţenii continuând să participe activ în turul II al alegerilor din Republica Moldova.
Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova informează că diaspora moldovenească este foarte activă în cadrul turului II al alegerilor prezidenţiale.
Cele mai solicitate secţii de votare se află în România, Italia, Austria, Estonia, Belgia, Franţa şi Germania. Până în acest moment, peste 100 de mii de cetăţeni moldoveni s-au prezentat la urnele de vot din afara ţării.
Trafic intens s-a înregistrat pe podul peste Nistru, care leagă oraşele Rîbniţa şi Rezina, încă de la deschiderea secţiilor de votare. Cetăţenii Republicii Moldova, domiciliaţi în stânga Nistrului, au demonstrat o participare sporită în turul II al alegerilor prezidenţiale, comparativ cu primul tur. Până la ora 10:00, peste cinci mii de votanţi s-au prezentat la urne, conform Agora.
Prezenţa la vot în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova a atins 26,7% până la ora 12:30, conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC). Aceasta este o participare superioară atât primei runde a scrutinului actual, cât şi celei înregistrate în turul II al alegerilor din 2020 şi 2016.
Observatorii de la mai multe secţii de votare din Italia şi Estonia au raportat prezenţa unor persoane care filmează constant alegătorii ce îşi exercită votul. Se pare că cei care înregistrează ar primi instrucţiuni precise pentru a realiza transmisiuni live pe durata orelor 7:00 - 21:00, relatează IPN.
Maia Sandu, candidata la prezidenţiale din partea Partidului Acţiune şi Solidaritate, şi-a exprimat votul, îndemnând cetăţenii să participe la alegeri. Sandu a subliniat că are încredere în puterea oamenilor de a alege ceea ce este mai bine pentru ţară.
Prim-ministrul Dorin Recean, alături de familia sa, şi-a exercitat dreptul la vot şi în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. „Votul nostru va decide viitorul Republicii Moldova şi poate învinge frauda electorală,” a declarat acesta după ce a votat.
La ora 12:00, 668.526 de alegători au votat, ceea ce reprezintă 23,69% din total. Dintre aceştia, 52,87% sunt femei, iar 47,13% sunt bărbaţi.
Cetăţenii moldoveni din stânga Nistrului se mobilizează mai activ în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, cu peste cinci mii de alegători prezentându-se la secţiile de votare până la această oră.
Irina Tabaranu, din Zona de Securitate, a menţionat că la secţii sunt observaţi observatori şi reprezentanţi ai forţelor de ordine, fără incidente de transportare organizată a alegătorilor. În plus, Renata Lupăcescu din satul Hagimus a informat că există o frecvenţă mai mare a curselor de microbuz în zonă.
În Bucureşti, la o secţie de votare, s-au format cozi mari, cu peste 1500 de alegători prezenţi la urne până la ora 11:00. Spre comparaţie, în primul tur al alegerilor, la aceeaşi oră, s-au înregistrat puţin peste 700 de voturi.
Un membru al Biroului electoral a avertizat că este posibil ca toate buletinele de vot să se epuizeze înainte de închiderea secţiei, scrie Agora.
Cetăţenii moldoveni din regiunea Kursk s-au deplasat pentru a vota în capitalele Minsk şi Baku. Mai multe imagini au apărut în presa din Belarus, arătând moldoveni aşteptând la cozi la aceste secţii de votare.
În plus, reportajele din Rusia au prezentat videoclipuri cu moldoveni transportaţi cu avioane din Moscova către secţiile de votare din Belarus, Azerbaidjan şi Turcia.
Până la ora 11:00, un număr de 482.923 de alegători au participat la vot, reprezentând 17,32% din total. Dintre aceştia, 51,72% sunt femei, iar 48,28% bărbaţi.
Conform CEC, până la ora 10:00, au fost semnalate cazuri de transportare organizată a alegătorilor la anumite secţii de votare.
Inspectoratul General al Poliţiei a raportat CEC-ului că, până în acest moment, au fost înregistrate 11 incidente de încălcare a procesului electoral. Acestea includ două cazuri de fotografiere a buletinului de vot, două cazuri de agitaţie electorală interzisă, alte două cazuri de afişaj electoral neautorizat şi un caz de încălcare a dreptului la vot.
Până la această oră, la secţiile de votare deschise în afara ţării, aproximativ 30 de mii de alegători şi-au exprimat opţiunea. Aglomeraţii au fost înregistrate la unele secţii de votare din Turcia, Rusia şi Italia.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a declarat că procesul electoral se desfăşoară fără incidente.
În municipiul Chişinău, aproximativ 10% dintre alegători au votat, iar în stânga Nistrului s-au înregistrat peste cinci mii de voturi. Cea mai activă prezenţă la urnele de vot este observată în circumscripţia electorală Rezina.
De asemenea, în următoarele ore, vor fi deschise cele 21 de secţii de votare din Statele Unite şi Canada. Până la ora 10:00, procesul electoral a fost liniştit, conform declaraţiilor CEC.
La ora 10:15, 338.890 de alegători au votat, reprezentând 12.26% din totalul celor cu drept de vot. Din aceştia, 50.56% au fost femei, iar 49.44% bărbaţi.
Alexandr Stoianoglo, candidatul la prezidenţiale susţinut de Partidul Socialist, şi-a exercitat votul în această dimineaţă devreme.
El a declarat că a votat pentru o Moldovă liberă şi prosperă, unde fiecare cetăţean este respectat.
Stoianoglo a fost însoţit la secţia de votare de soţia şi fiicele sale, subliniind importanţa participării active în procesul electoral.
Persoanele care aleg să-şi facă publică opţiunea de vot prin postarea buletinului sau care desfăşoară agitaţie electorală în ziua alegerilor prezidenţiale se expun la amenzi severe.
Această atenţionare a fost transmisă de preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, care a subliniat importanţa respectării normelor legale în timpul scrutinului.
În cadrul turului al II-lea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, la ora 9:30, prezenţa la vot este mai ridicată decât în turul I şi chiar comparativ cu turul II din 2016.
Totuşi, aceasta rămâne sub 8%, cifra înregistrată în turul II al prezidenţialelor din 2020, ceea ce sugerează o mobilizare mai bună faţă de prima rundă, dar o uşoară scădere faţă de alegerile anterioare.
Cetăţenii din stânga Nistrului se află în faţa secţiilor de votare, aşteptând să-şi exercite dreptul la vot. La cele trei secţii de votare din satul Varniţa, s-au format cozi semnificative, demonstrând interesul alegătorilor de a participa la procesul electoral.
La ora 09:30, 214.876 cetăţeni cu drept de vot au participat la alegeri, reprezentând 7,82% din total. Dintre aceştia, 50,09% sunt femei şi 49,91% sunt bărbaţi.
Până la ora 09:15, un număr de 179.302 cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat la urne, ceea ce reprezintă 6,54% din totalul alegătorilor. Dintre aceştia, 49,88% erau femei şi 50,12% bărbaţi.
Moldovenii s-au înghesuit la cele două secţii de votare din Rusia încă din zorii zilei.
Conform informaţiilor din presa rusă, coada de la ambasada Republicii Moldova din Moscova ar depăşi 200 de metri, similar cu situaţia din primul tur al alegerilor prezidenţiale şi al referendumului constituţional din 20 octombrie. Atunci, Ministerul de Externe a afirmat că aceste cozi ar fi fost generate artificial, prin organizarea transportului alegătorilor.
La aproape două ore de la deschiderea secţiilor de votare din Republica Moldova, 4,2% dintre alegători şi-au exprimat opţiunea, ceea ce se traduce prin peste 114.000 de voturi.
În afara graniţelor ţării, mai mult de 13.000 de moldoveni au participat la vot pentru a-şi alege viitorul preşedinte.
Cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot au început să formeze cozi la secţiile de votare din Bucureşti chiar înainte de deschiderea acestora.
După prima oră de la deschidere, numărul persoanelor care aşteaptă să îşi exprime votul a crescut de două ori. Totuşi, procesul de votare se desfăşoară rapid.
La o oră după deschiderea secţiilor, Comisia Electorală Centrală (CEC) a susţinut primul briefing de presă pentru a oferi actualizări despre desfăşurarea votului.
Conform informaţiilor furnizate, secţiile de votare, atât din ţară, cât şi din diaspora, şi-au început activitatea la ora 07:00. Procesul electoral este supravegheat de funcţionari ai biroului electoral, observatori şi forţe de ordine.
Moldova şi-a exprimat îngrijorările că Rusia intenţionează să intervină în votul cetăţenilor săi din străinătate în timpul alegerilor prezidenţiale din turul al doilea, scrie Agora.md
Conform raportărilor Reuters, autorităţile moldovene au avertizat că Rusia ar putea desfăşura activităţi perturbatoare, care ar putea include ameninţări cu bombă, în secţiile de vot din diverse ţări occidentale.
Primii alegători care şi-au exercitat dreptul la vot în turul al doilea al scrutinului prezidenţial au fost moldovenii din Japonia. Un grup de 11 turişti moldoveni au votat la Tokyo, potrivit Ambasadei Republicii Moldova în Japonia.
Astăzi, 3 noiembrie 2024, cetăţenii Republicii Moldova sunt chemaţi să voteze în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. În urma primului tur, desfăşurat pe 20 octombrie 2024, Maia Sandu (PAS) şi Alexandr Stoianoglo (PSRM) sunt cei doi candidaţi care s-au calificat pentru turul 2. Maia Sandu a obţinut 42,45% din voturi, în timp ce Alexandr Stoianoglo a strâns 25,98% din totalul voturilor exprimate.
La nivelul Republicii Moldova, sunt deschise 2.219 de secţii de votare, iar în diaspora au fost amenajate 231 de secţii în 37 de ţări, printre care şi România cu 16 secţii.
- Bucureşti – Autoritatea Electorală Permanentă, str. Stavropoleos nr. 6; două secţii la AEP, str. Eugeniu Carada nr. 1, sector 3.
- Braşov – Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului nr. 39.
- Cluj-Napoca – două secţii la Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3.
- Constanţa – Universitatea „Ovidius”, bl. Mamaia nr. 124.
- Craiova – Universitatea din Craiova, str. A.I. Cuza nr. 13.
- Galaţi – Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domneasca nr. 47.
- Iaşi – Casa de Cultură a Studenţilor, str. Vasile Conta nr. 30 şi Şcoala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt nr. 64.
- Oradea – Colegiul Economic „Partenie Cosma”, str. Armatei Române nr. 1F, Corp A.
- Sibiu – Şcoala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu nr. 1.
- Suceava – Universitatea „Ştefan cel Mare Suceava”, str. Universităţii nr. 13.
- Timişoara – Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj nr. 12.
Secţiile de votare vor funcţiona după următorul orar: 07:00 - 21:00, asigurându-se astfel că toţi cetăţenii au ocazia să îşi exercite dreptul la vot.
- Pentru a participa la vot, cetăţenii moldoveni din ţară şi din străinătate trebuie să prezinte unul dintre următoarele documente:
- Buletin de identitate al Republicii Moldova, valid, confirmând domiciliul sau reşedinţa temporară;
- Buletin de identitate provizoriu cu menţiuni privind cetăţenia Republicii Moldova şi domiciliul/reşedinţa;
- Paşaport moldovenesc, inclusiv dacă termenul de valabilitate a expirat.
Cetăţenii care au optat pentru votul prin corespondenţă, dar nu au primit confirmarea despre recepţionarea plicurilor, sunt îndemnaţi să meargă la cea mai apropiată secţie de votare.
Maia Sandu, preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova, candidează pentru un al doilea mandat, susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS). Sandu a fost prima femeie care a ocupat această funcţie, după ce în 2016 a încheiat pe locul doi.
Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Republicii Moldova, participă la scrutin ca reprezentant al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM).