Participanţii au reuşit să ajungă la un acord în extremis, chiar înainte de finalul conferinţei şi după ce evenimentul internaţional a fost prelungit cu o zi. În final ţările în curs de dezvoltare au acceptat oferta financiară a ţărilor bogate. Este vorba despre suma de 300 de miliarde de dolari pe an, potrivit Sky News. Iniţial, grupul ţărilor sărace a considerat oferta mult prea mică, iar membrii săi s-au retras de la discuţii.
La începutul summitului din Azerbaidjan, se vorbea despre suma de 1,3 trilioane de dolari. Apoi, în timpul negocierilor a fost solicitată o finanţare de 500 de miliarde de dolari.
Negociatorul principal din Bolivia, Diego Pacheco, a numit suma stabilită drept o „insultă”, în timp ce Tina Stege, din Insulele Marshall, a spus că „nu este suficient, dar este un început”.
„Acest nou obiectiv financiar este o poliţă de asigurare pentru umanitate, pe fondul înrăutăţirii impactului climatic care afectează fiecare ţară”, a declarat şeful ONU pentru climă, Simon Stiell.
Observatorii spun că participanţii au fost forţaţi să accepte oferta ştiind că nu îşi pot permite să amâne decizia până anul viitor atunci când preşedintele ales al SUA, Donald Trump, ar putea îngreuna lucrurile şi mai mult.