Potrivit unui comunicat de Fitch Ratings, agenţia a revizuit de la „Stabilă” la „Negativă” perspectiva ratingului IDR (Long-Term Foreign-Currency Issuer Default Rating) al României şi a confirmat IDR la „BBB-”.
O astfel de decizie poate duce la creşterea dobânzilor la care guvernul României se împrumută pe pieţele financiare pentru a-şi finanţa deficitul.
Următoarea dată programată pentru revizuirea ratingului acordat României de către Fitch este februarie 2025.
Revizuirea perspectivei reflectă următorii factori principali de rating şi ponderile lor relative:
Ridicat
Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale: Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate, iar evaluarea Fitch este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidenţiale a fost anulat de Curtea Constituţională după victoria surpriză din primul tur a candidatului ultranaţionalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferenţe electorale străine/ruseşti. De asemenea, Curtea Constituţională a prelungit mandatul actualului preşedinte, Klaus Iohannis, care trebuia iniţial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou preşedinte.
Parlament mai divizat: Alegerile parlamentare, desfăşurate după primul tur al alegerilor prezidenţiale, au avut ca rezultat un parlament mai divizat, cu o creştere a numărului de partide de extremă-dreapta şi anti-UE, reflectând polarizarea crescândă a societăţii româneşti. Un nou guvern de coaliţie proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârşitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliţii este incertă, iar noile alegeri prezidenţiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menţine incertitudinea politică ridicată şi, în opinia Fitch, vor întârzia probabil şi punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală.
Deficite bugetare mari: Fitch estimează că deficitul public general al României va creşte la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ţinta anterioară a guvernului (5% în programul de convergenţă din primăvară) şi rezultatul bugetar de 6,5% în 2023. Deteriorarea fiscală peste aşteptări reflectă în principal creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al creşterii pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, ceea ce va face şi mai dificilă consolidarea viitoare.
Consolidarea se confruntă cu compromisuri dificile: Deşi Fitch presupune că consolidarea fiscală va începe în 2025, a revizuit în creştere previziunile privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 şi 6,8% în 2026, mai mult decât dublu faţă de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026. În opinia Fitch, consolidarea fiscală se va confrunta probabil cu compromisuri dificile din cauza potenţialului impact negativ asupra creşterii economice deja reduse şi a riscului ca volatilitatea pieţelor financiare să crească costurile dobânzilor, ceea ce ar slăbi şi mai mult poziţia fiscală.
Creşterea datoriei publice: traiectoria de deficit mai ridicat va conduce la o creştere rapidă a raportului dintre datoria publică şi PIB pe termen mediu. Previziunile Fitch indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparaţie cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari şi creşterea nominală încetineşte semnificativ. În scenariul de bază al Fitch, ponderea datoriei publice în PIB va creşte de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste mediana actuală proiectată „BBB” de 56%, şi va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB în 2028.
Mediu
Dezechilibre externe mari: Se preconizează că deficitul de cont curent (DCC) va creşte la 8% din PIB în 2024, de la 7,3% în 2023. Media CAD „BBB” este de numai 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie un exemplu clar. Performanţa slabă a exporturilor în 2024 evidenţiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei româneşti. Datoria externă netă va creşte de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023.
Credibilitate politică erodată: Una dintre principalele ancore ale politicii economice a României a fost respectarea cadrului european, însă guvernul vizează acum ieşirea din procedura de deficit excesiv (PDE) doar în 2031, prin aducerea deficitului sub 3% din PIB. Procedura de deficit excesiv a fost deschisă înainte de pandemie, în 2020, iar condiţionalitatea fiscală a făcut, de asemenea, parte integrantă din obiectivele Fondului de redresare şi rezilienţă, astfel cum s-a convenit cu UE. Evaluarea Fitch actuală este că credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu a slăbit substanţial din cauza măsurilor de cheltuieli nefinanţate şi a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri.
Creştere economică slabă: Ritmul economiei a încetinit treptat în cursul anului 2024, iar în T324 rata anuală de creştere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creşterii puternice a veniturilor, alimentată de orientarea fiscală relaxată. Deşi România a avut un istoric solid de creştere economică înainte de pandemie, creşterea medie centrată pe trei ani a PIB este de numai 1,5% în 2024, comparativ cu mediana actuală de 3,3% „BBB”. Având în vedere poziţia ciclică actuală slabă şi o redresare mai puţin pronunţată în zona euro, am revizuit în scădere previziunile privind PIB-ul şi pentru 2025 şi 2026, la 1,4 şi, respectiv, 2,2%.
IDR-urile „BBB-” ale României reflectă, de asemenea, următorii factori-cheie de rating:
Forţa şi slăbiciunile structurale: Ratingul „BBB-” al României este susţinut de apartenenţa la UE şi de intrările de capital aferente, care sprijină convergenţa veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macro. PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanţa şi indicatorii de dezvoltare umană se situează peste categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare şi de cont curent duble, mari şi persistente, de incertitudinile politice ridicate, de rigidităţile bugetare ridicate şi de o poziţie de debitor extern net destul de ridicată.
Stimularea fondurilor UE: Se preconizează că fluxurile mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din cadrul financiar multianual (2021-2027) şi fondurile de redresare şi rezilienţă, vor accelera şi sprijini creşterea, în special investiţiile, începând din 2025. Dincolo de stimularea directă a cererii, fondurile UE ar trebui, de asemenea, să îmbunătăţească potenţialul de creştere al economiei, accelerând recuperarea decalajului către nivelul mediu al UE. Fondurile UE vor fi deosebit de relevante până în 2026, deoarece pot oferi stimulente anticiclice în contextul ajustărilor fiscale.
Condiţii favorabile de finanţare: Deşi România s-a bucurat în ultimii ani de condiţii de piaţă în general favorabile şi de o lichiditate amplă pe piaţă, cerinţele mari de finanţare expun statul suveran la schimbări ale sentimentului investitorilor, inclusiv din cauza evoluţiilor politice, după cum a ilustrat o creştere temporară de 40-50 pb a randamentelor interne la sfârşitul lunii noiembrie. În ciuda creşterii gradului de îndatorare, raportul dintre plata dobânzilor şi venituri este de 6,4% în 2024, mai favorabil decât mediana de 7,5%.
Un sector bancar solid: Sectorul bancar din România este bine capitalizat (rata capitalului total de 25,0% la sfârşitul T324), profitabil (randamentul anualizat al activelor pe 9M24 de 1,9%) şi lichid, finanţarea provenind în principal din depozitele granulare ale clienţilor locali. În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor a rămas solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5%. Profitabilitatea a atins probabil vârful în 2023, dar ar trebui să rămână ridicată pentru băncile mari în următorii doi ani, deşi impozitul pe cifra de afaceri are un impact mai semnificativ asupra băncilor mici.
ESG - Guvernanţă: România are un scor de relevanţă ESG (RS) de „5[+]” atât pentru stabilitate şi drepturi politice, cât şi pentru statul de drept, calitatea instituţională şi de reglementare şi controlul corupţiei. Aceste scoruri reflectă ponderea ridicată pe care indicatorii de guvernanţă ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în modelul nostru propriu de rating suveran (SRM). România ocupă un loc moderat în clasamentul WBGI, la percentila 60, reflectând un istoric recent de tranziţii politice paşnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituţională moderată, un stat de drept bine stabilit şi un nivel moderat al corupţiei.
Cristian Hoştiuc: Când guvernul/România are nevoie de 250 mld. lei, adică 50 mld. euro în 2025 doar pentru a trece anul, Coaliţia vine în faţa publicului cu restructurarea a două ministere şi 2/3 secretari de stat. În acest mod, nu va mai trece mult timp şi vom fi aruncaţi în categoria „junk”
România, în ultimii 10 ani, a fost finanţată de pieţele financiare internaţionale, cât şi interne, pentru că a avut o creştere economică mare, pentru că nu s-a confruntat cu un val de populism evident, pentru că România era în sondaje ţara care se vota cel mai mult Uniunea Europeană şi NATO. Această creştere economică, susţinută prin creşterea cheltuielilor bugetare, de salarii şi pensii, a acoperit problemele structurale publice, adică ale statului. Dar totul se sparge acum într-un mod extrem de rapid, iar cu astfel de programe de guvernare nu ajungem nicăieri.
Datoria publică a depăşit 900 mld. lei, serviciul de plată a datoriei, adică dobânzile, este din ce în ce mai mare şi atârnă din ce în ce mai greu în structura bugetară (serviciul datoriei depăşeşte acum impozitul pe profit plătit de companii) şi nimeni nu mai cumpără promisiunile guvernului că va îndrepta lucrurile.
În 2010, pentru un minus de numai 1 mld. euro, Traian Băsescu, pus cu spatele la zid, a fost nevoit să taie salariile în sectorul bugetar cu 25%, să restructureze aparatul bugetar cu 300.000 de oameni şi să mărească TVA de la 19% la 24%. Dacă nu făcea acel lucru, pieţele financiare nu ne mai împrumutau, acordul cu FMI era în aer şi riscam să fim aruncaţi la groapa cu lei, de unde nu ieşeam vii.
Acum nu este vorba de 1 mld. euro, ci de 50 mld. euro, bani de care avem nevoie. România nu are pe piaţa internă aceşti bani de a acoperi deficitul bugetar, de a rostogoli datoriile care ajung la scadenţă şi de a mai asigura bani pentru finanţarea privată a economiei. Aşa că trebuie să îi împrumutăm din afară, iar pieţele financiare nu mai cumpără astfel de programe de guvernare.
Pieţele financiare au nevoie să ştie concret de la cât la cât se reduc cheltuielile bugetare, câţi angajaţi se reduc, de la cât la cât scade bugetul de salarii, cum se ţine sub control bugetul de pensii, cum se reduc cheltuielile cu bunuri şi servicii, care au crescut cel mai mult în 2024.