Repetarea alegerilor prezidenţiale, care vor avea loc în mai, după ce votul din decembrie a fost anulat din cauza acuzaţiilor de interferenţă rusească, face mai dificilă elaborarea unui plan credibil de reducere a deficitului la 7% din producţia economică.
Ţara intenţionează să atragă 13 miliarde de euro prin intermediul obligaţiunilor internaţionale în acest an, printre cele mai mari din pieţele emergente.
Cu toate acestea, S&P ar putea reduce vineri perspectiva ratingului la negativă, după o măsură similară luată de Fitch luna trecută. Ambele agenţii, precum şi Moody's, au deja România pe cel mai scăzut grad de investiţii.
Pierderea unui rating de investiţii - aşa numitul statut de „înger căzut” - ar putea creşte costurile de împrumut.
Un studiu realizat de Banca Mondială în 2016 a arătat că scăderea ratingului la „junk” de către cel puţin două agenţii majore de rating creşte costurile de împrumut pe termen scurt ale unei ţări cu aproape 200 de puncte de bază, în medie.
Deşi datoria României este cu mult sub nivelul mediu al UE, ţara a înregistrat cea mai rapidă creştere a împrumuturilor din blocul comunitar din 2019.
„Vedem deja o deteriorare din perspectiva preţurilor investitorilor”, a declarat Yerlan Syzdykov, şeful global al pieţelor emergente la Amundi, cu privire la riscurile de rating.
Aşadar, „ceasul ticăie pentru Bucureşti”, scrie Reuters.
Ministrul Finanţelor, Barna Tanczos, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că speră ca măsurile de reducere a deficitului şi reducerile costurilor din sectorul public propuse în bugetul guvernului pentru 2025 să restabilească credibilitatea fiscală a ţării.
România îşi propune, de asemenea, să îşi reducă deficitul la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Bruxelles în această săptămână.
România aşteaptă să emită obligaţiuni până când va trimite parlamentului un buget pentru 2025 care vizează reducerea deficitului, dar fără majorări majore de taxe care, deşi sunt nepopulare şi potenţial neatractive din punct de vedere politic în perioada premergătoare unui vot, sunt totuşi considerate de investitori, analişti şi agenţiile de rating drept cea mai uşoară soluţie, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din UE.
Aceasta a ratat momentul de a emite obligaţiuni mai devreme - înainte de volatilitatea pieţei ca urmare a învestirii preşedintelui american Donald Trump - şi se va confrunta deja cu costuri mai mari, aprobarea bugetului fiind probabil amânată până în februarie.
„Cred că urmările dezastrului de la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului trecut şi lipsa bugetului aprobat pentru 2025 i-au împiedicat să vină pe piaţă mai devreme”, a declarat Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn.
La începutul acestei luni, randamentele obligaţiunilor guvernamentale pe 10 ani ale României au crescut cu 74 de puncte de bază, ajungând la nivelul maxim al ultimilor doi ani, puţin peste 8%, cu mult peste nivelul Ungariei, al doilea cel mai ridicat din regiune, de 6,9%.
Cele patru rânduri de alegeri de anul trecut au dus deficitul bugetar la 8,6% din producţia economică. Mulţi se aşteptau ca guvernul să reducă deficitul după ce se vor linişti apele, însă reluarea alegerilor prezidenţiale a pus sub semnul întrebării acest lucru.
Moscova a negat orice amestec în vot
Şeful Agenţiei Române pentru Datorie Publică, Ştefan Nanu, a declarat că ţara „trebuie să respecte” planul pentru 2031, care ar susţine creşterea economică, abordând în acelaşi timp problema deficitului. Nanu a declarat că România ar putea accesa, de asemenea, cel puţin 4 miliarde de euro de la instituţiile financiare internaţionale şi fondurile de redresare ale UE, precum şi 40-45 de miliarde de lei (17,94 miliarde de dolari) din obligaţiuni de retail interne.
Dar oficialii români au făcut comentarii contradictorii cu privire la necesitatea unor creşteri de taxe şi nu se aşteaptă niciuna înainte de alegerile din mai. Orice slăbire a stabilităţii sociale ar putea face şi mai dificilă aplicarea reducerilor necesare.
Revizuirea iminentă a S&P ar putea fi o altă lovitură.
„Dominanţa fiscală a apărut ca o temă prevalentă pe pieţele emergente şi pe pieţele dezvoltate”, a declarat Mikhail Volodchenko, manager de portofoliu la AXA Investment Managers. „Acolo unde nu dă semne de presiune din partea investitorilor, pentru a se consolida, vor fi pedepsite”.