Cifrele preliminare pentru 2024 sugerează că tendinţa este pe cale de a-şi continua traiectoria ascendentă, a declarat TK pentru Financial Times, exacerbând provocările unei economii care, potrivit multora, se va contracta pentru al doilea an consecutiv în 2024.
Deşi este dificil să se compare datele de la o ţară la alta, Christopher Prinz, expert în ocuparea forţei de muncă la OCDE, a declarat că Germania este „cu siguranţă printre ţările cele mai mari cifre” în ceea ce priveşte concediile medicale.
Problema a alimentat o dezbatere privind viitorul modelului economic al ţării, preţurile ridicate la energie, lipsa forţei de muncă şi birocraţia sufocantă afectând producătorii care, timp de decenii, au impulsionat creşterea.
Un director de la un producător de top a deplâns „lipsa totală de voinţă”, în special în rândul unor lucrători tineri „timizi în faţa muncii”, de a înţelege sacrificiile necesare pentru menţinerea prosperităţii şi competitivităţii.
„Şi apoi toată lumea se întreabă de ce Germania este omul bolnav al Europei”, a spus el.
Paul Niederstein, coproprietar şi director executiv al întreprinderii de galvanizare a oţelului Coatinc, care are aproximativ 600 de angajaţi în Germania şi 900 în alte părţi, a declarat că rata ridicată a absenţelor este un simptom al unei forţe de muncă care a devenit „prea răsfăţată".
Un studiu publicat în ianuarie de Asociaţia germană a companiilor farmaceutice bazate pe cercetare (VFA), un organism industrial, a constatat că, dacă nu ar fi existat numărul peste medie de zile de concediu medical din ţară, economia germană ar fi crescut cu 0,5% anul trecut, în loc să scadă cu 0,3%.
Claus Michelsen, autorul studiului, a declarat că nivelul ridicat de îmbolnăviri exacerbează lipsa de lucrători calificaţi.
În septembrie, şefii de la Tesla, producătorul de maşini electrice al lui Elon Musk, au încercat să abordeze problema ratelor ridicate de îmbolnăvire prin efectuarea de vizite la domiciliu neanunţate pentru a verifica angajaţii absenţi de la fabrica sa de lângă Berlin.
Deşi puţini directori germani susţin o astfel de abordare controversată, în multe companii există o nelinişte profundă cu privire la această tendinţă.
Directorul general al Mercedes-Benz, Ola Källenius, a afirmat recent că absenţele pe motiv de boală în producţia sa din Germania erau uneori de două ori mai mari decât în alte ţări, în ciuda aceloraşi condiţii.
Datele TK arată că cea mai mare schimbare, pe lângă o creştere post-coronavirus a bolilor respiratorii, a venit din creşterea abruptă a cazurilor de sănătate mintală de la începutul mileniului.
Au existat tot mai multe critici la adresa normelor din perioada pandemiei care permit pacienţilor să primească bilete de boală de la un medic prin telefon, fără o examinare faţă în faţă.