După zeci de ani de aşteptare şi numeroase obstacole, obiectivul extinderii centralei nucleare de la Cernavodă devine realitate, cu un termen de finalizare estimat pentru anii 2031-2032.
Proiectul, considerat de ministru ca fiind „cel mai important pentru sectorul energetic românesc din ultimele decenii”, beneficiază de susţinerea unor parteneri internaţionali puternici. Eforturile necesare pentru semnarea contractului au inclus demersuri diplomatice, financiare şi juridice de amploare, implicând autorităţi româneşti de la toate nivelurile.
Reactoarele 3 şi 4 vor adăuga o capacitate suplimentară de 1400 MW la centrala de la Cernavodă, asigurând o creştere anuală a producţiei de energie cu peste 11 milioane MWh, pe o perioadă de minimum 30 de ani. Acest proiect va genera peste 19.000 de locuri de muncă şi va reduce emisiile de CO₂ cu aproximativ 10 milioane de tone anual.
Noile reactoare vor putea acoperi consumul anual de energie pentru peste 7 milioane de gospodării din România.
În plus, România face paşi importanţi spre a deveni un furnizor de energie nucleară pentru alte state, consolidându-şi astfel poziţia de jucător strategic în sectorul nuclear european. Programul nuclear românesc, unul dintre cele mai avansate din Europa, include şi proiecte de dezvoltare a reactoarelor modulare mici şi a unei instalaţii de detritiere unice în Europa, ce vor transforma ţara într-un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu, combustibil de viitor pentru reactoarele de fuziune.
Ministrul Energiei a subliniat, de asemenea, importanţa formării specialiştilor în domeniul nuclear. România este prima ţară din Europa care a creat un simulator pentru reactoarele modulare mici la Politehnica Bucureşti, pregătind specialişti pentru proiecte precum cel de la Doiceşti.