Micul artefact, care măsoară aproximativ 3,6 centimetri lungime, a fost dezgropat într-un mormânt roman din secolul al III-lea, chiar lângă Frankfurt, în 2018.
Arheologii l-au descoperit pe scheletul unui bărbat îngropat într-un cimitir din oraşul roman Nida, unul dintre cele mai mari şi mai importante situri din landul Hesse din Germania centrală. Cu toate acestea, a fost nevoie de mult timp pentru ca cercetătorii să poată examina o folie subţire de argint care a fost găsită în interiorul acestuia.
Se afla în mormânt alături de alte artefacte precum un arzător de tămâie şi un ulcior din lut. Amuleta a fost găsită sub bărbia scheletului. Cunoscută şi sub numele de phylactery, amuleta era probabil purtată în jurul gâtului bărbatului pentru a-i oferi protecţie spirituală.
Folia „subţire ca părul” din interiorul amuletei era atât de fragilă încât s-ar fi dezintegrat pur şi simplu dacă cercetătorii ar fi încercat să o desfăşoare. Cu toate acestea, examinările microscopice şi razele X efectuate în 2019 au arătat că pe ea erau gravate cuvinte.
A fost nevoie de încă cinci ani până când echipa de la Muzeul Arheologic din Frankfurt a găsit o modalitate de a descifra ce scria în ele.
Descoperirea a venit în luna mai a acestui an, când cercetătorii de la Centrul Leibniz pentru Arheologie din Mainz (LEIZA) au folosit scanere CT pentru a analiza folia.
Ivan Calandra, şeful laboratorului de imagistică de la LEIZA, a explicat procesul într-o declaraţie de presă.
„Provocarea analizei a fost că foaia de argint a fost rulată, dar după aproximativ 1.800 de ani a fost, desigur, şi încreţită şi presată. Folosind CT, am putut să o scanăm la o rezoluţie foarte mare şi să creăm un model 3D.”
Numai prin acest proces de derulare digitală a foii, întregul text a devenit vizibil şi a putut fi apoi descifrat. Ceea ce au descoperit cercetătorii i-a uimit.
Cea mai veche dovadă a creştinismului
Pe foaie se aflau 18 rânduri de text latin care făceau referire în mod repetat la Iisus, precum şi la Sfântul Titus, un discipol şi confident al Sfântului Apostol Pavel.
Întrucât mormântul în care a fost găsită amuleta datează de undeva între 230 şi 270 d.Hr., amuleta a devenit cea mai veche dovadă a creştinismului în Europa de la nord de Alpi. Toate descoperirile anterioare datează de la cel puţin 50 de ani după aceasta, conform declaraţiei.
La momentul înmormântării, creştinismul devenea o relgie din ce în ce mai populară, dar identificarea ca creştin era încă riscantă. În mod clar, bărbatul îngropat, care se crede că avea între 35 şi 45 de ani, îşi simţea credinţa atât de puternic încât a luat-o cu el în mormânt.
Markus Scholz, arheolog şi expert în inscripţii latine, profesor la Universitatea Goethe din Frankfurt, a descifrat minuţios textul „inscripţiei de argint din Frankfurt”, aşa cum este cunoscută.
Descriind procesul complicat în declaraţie, el a spus: „Uneori mi-a luat săptămâni, chiar luni, pentru a veni cu următoarea idee. Am apelat la experţi din istoria teologiei, printre alţii, şi încetul cu încetul am lucrat împreună pentru a ne apropia de text şi, în cele din urmă, pentru a-l descifra.”
Faptul că scrierea era în întregime în latină a fost foarte neaşteptat, a spus el.
„Acest lucru este neobişnuit pentru această perioadă. În mod normal, astfel de inscripţii pe amulete erau scrise în greacă sau ebraică.”
Atunci când este tradus în limba română, textul are expresii precum:
- "Sfânt, sfânt, sfânt! / Dumnezeul acordă bunăstarea /Domnului Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu /Înaintea lui Isus Hristos / Toţi genunchii se pleacă în faţa lui Iisus Hristos: cel ceresc şi cel pământesc / Mărturiseşte (în faţa lui Iisus Hristos)”
Textul nu face referire la nicio altă credinţă în afară de creştinism, ceea ce ar fi fost, de asemenea, neobişnuit în această perioadă.
Potrivit muzeului de arheologie din Frankfurt, dovezi fiabile ale vieţii creştine în regiunile alpine nordice ale Imperiului Roman datează doar din secolul al IV-lea d.Hr.