Un cvartet Gigi Nețoiu-Victor Pițurcă-Ion Crăciunescu-Marius Stan își face loc pe prima pagină oricând. Atrage atenția, e subiect de breaking-news.
Cei patru, cu imensă experiență în fotbal, sunt, fiecare în parte, garantul performanței. Laolaltă par și mai puternici. Trei dintre ei au fost campioni ai României ca antrenori sau conducători (chiar dacă în alte epoci), al patrulea e cel mai mare arbitru român de la Nicolae Rainea încoace, dar și fost președinte la Craiova sau la Timișoara.
„Cât e nevoie!”
Reunirea lor la Voluntari pare la o primă vedere un fel de picnic periurban. Dar nu e. E treabă serioasă. Anunțurile lui Nețoiu de la Fanatik Superliga sunt sonore, abrupte și interesante. Buget „cât e nevoie”. N-am mai auzit demult această frază, nicăieri.
Apoi, peste 20 de jucători noi în această iarnă. Salarii spre 14 mii de euro la liga a doua. Plus că vor fi mai mulți finanțatori. La început se auzea de trei-patru, apoi Nețoiu, gambler versat, a mărit potul și a spus că vor fi șase-șapte. Care nu vor investi în clubul Primăriei, ci într-o societate pe acțiuni. A Primăriei va rămâne doar baza materială.
Bogați într-o lume extrem de săracă
Cu astfel de planuri și de promisiuni, Voluntariul devine principala candidată la promovare. Acum e pe locul 4 și are deasupra ei Steaua Armatei, pe care regulamentul n-o lasă să urce în primul eșalon.
În mod normal, în sezonul de primăvară ilfovenii vor defila prin eșalonul secund. Nici nu e greu cu 14 mii de euro pe lună, când citim că la Mioveni masorii erau, de fapt, doi taximetriști din localitate. A doua divizie de la noi suferă de două lipsuri esențiale: valoarea și banii. Aflate însă într-o strânsă legătură.
Nea Gică și mai cine?
Să admitem că promisiunile „Comandantului” (pentru cei mai tineri, așa i se spunea lui Nețoiu cu aproximativ un sfert de veac în urmă) se vor împlini și la anul pe vremea asta Voluntariul eminamente privatizat, ieșit de sub ancora primarului Pandele, va trage să intre în play-off-ul primei ligi.
Cui se va adresa însă această echipă? Voluntărenii de baștină sunt puțini, întrupați în glasul neobosit al legendarului Nea Gică, de la tribuna a doua, și al tovarășilor săi de cor.
Nea Gică se fotografiază adesea cu fotbaliștii // sursă foto: Instagram @ gicastan.voluntari
Ținem minte Cupa, de fapt, grătarul
Ceilalți locuitori ai orașului sunt bucureștenii (cu bani mulți) care și-au dorit să locuiască în afara Metropolei. Steliști, dinamoviști, rapidiști sau cu alte opțiuni fotbalistice. Oameni pe care echipa din Voluntari i-a lăsat absolut indiferenți în cei 9 ani de drum neîntrerupt pe prima scenă.
Chiar dacă s-a câștigat o Cupă a României, urmată în același an de Supercupă, tribunele cochetului stadion au fost mai mereu goale (umplute doar de suporterii oaspeți, din când în când), iar memoria colectivă reține doar un grătar în curtea unui conducător, cu trofeul Cupei ca martor concomitent al micilor și al triumfului.
Pe când primul „produs”?
Și ar mai fi de discutat ceva. De aproape un deceniu, la Voluntari funcționează, în condiții materiale excepționale, o academie cu foarte mulți copii, acum vreo 700, pe vremuri chiar spre o mie.
Sunt oare șanse ca pe perioada acestui proiect măreț să-l cunoaștem, în sfârșit, pe primul fotbalist important produs de această academie? Că până acum s-a cam mers în gol…