Cristi Chivu le-a vorbit aproape două ore pe Zoom cursanților de la Sports Business Academy, proiectul de marketing sportiv condus de Cristian Gheorghe, fostul manager de la Sportul Studențesc în anii 2000. Ex-căpitanul „tricolorilor” a povestit în premieră episoade necunoscute din viața și cariera sa.
O apariție rară în spațiul public, Cristi Chivu a avut marți seara o intervenție remarcabilă în regim online, din Milano, pentru un proiect educațional de la București.
Este vorba despre Sports Business Academy, școala de formare în marketing sportiv derulată de 10 ani de Cristian Gheorghe, fost manager la Sportul Studențesc în anii 2000 și lider al echipei de vânzări la compania SEG Team, alături de FRF.
Prin aplicația Zoom, fostul căpitan al „tricolorilor” le-a vorbit aproape două ore celor peste 40 de cursanți din promoția 2024, împărtășindu-le povești și experiențe deosebite din viața și cariera sa. Gazeta a avut privilegiul unic de a asista la această întâlnire de la distanță, în cerc restrâns, cu un Cristi Chivu relaxat, expansiv, disponibil, generos. Zâmbitor!
„Băi, ești prost? Lasă copilul în pace!” :-)
„Tocmai am ajuns acasă de două minute. Am stat doar prima repriză la meciul fiicei mele, care joacă fotbal”, și-a început Chivu interacțiunea cu „sala”. Ulterior, avea să revină foarte bucuros cu informația că Natalia, fata cea mare, 16 ani, câștigase partida cu 8-0! „Stau cu voi cât vreți!”, a anunțat fericit, ca un premiu al zilei.
Aflat în auditoriu, Ionuț Rada a vrut să afle de la Cristi cum e să fii tatăl a două adolescente. Iar Chivu a relatat un episod amuzant:
„Natalia a insistat să merg la un meci. M-am pus pe margine și mi-am propus să nu mă comport ca un antrenor, ci să mă uit liniștit. Îi și spusesem înainte să se distreze, să se simtă bine, e OK și dacă va greși. La un moment dat însă, m-am trezit că strig la ea. «De ce te duci în centru? Stai mai în lateral!». Mi-am revenit însă repede și mi-am zis - «Băi, ești prost?! Lasă copilul în pace!»”.
Am pierdut niște etape față de fete. Am rămas cumva în urmă din cauza meseriei din ultimii șase ani. Am fost destul timp prezent și fizic, dar gândurile legate de profesie nu-ți dau pace, pentru că ai o responsabilitate și ambiții profesionale
Cristi Chivu, la Sports Business Academy
„De trei-patru luni, liber fiind, e prima dată când avem o comunicare mai deschisă și mai semnificativă decât înainte. Ne vedeam doar la cină. Mai aflam diverse lucruri de la soție, fără să interacționez cu ele”, a mai punctat Chivu.
Și a detaliat într-o notă simpatică: „E o fază în care răspund numai cu «da», «nu», «bine», dar am noroc cu Adelina, față de care se deschid mult și-i povestesc tot ce e important. Așa mai aud și eu câte ceva. În rest, sunt omul cu comisioanele. «Mai am nevoie de minute pe cartelă». Sau «Cumpără-mi și mie aia!»”.
„Pe la 15 ani am avut varicelă și am renunțat la sport vreo două luni”
A trecut, firește, la poveștile carierei sale, pe ruta Reșița – Craiova – Amsterdam – Roma – Milano, plus echipa națională, o călătorie înțesată cu clipe de bucurie, tristețe, tensiune, triumf sau dramatice.
”Cel mai greu moment a fost când l-am pierdut pe tata la 17 ani și-un pic. Aș fi dat orice să nu se întâmple asta, dar a trebuit să accept situația. M-a maturizat foarte mult acel eveniment. Am simțit pe umeri o motivație și o responsabilitate speciale pentru familie”, a mărturisit Chivu.
Am învățat să tratez orice greutate în viață ca pe o oportunitate de a mă dezvolta. Dispariția tatălui mi-a dat posibilitatea să analizez ce vreau să fac. Trebuie să începi să-ți cunoști creierul, să-l domini prin gânduri, iar dacă reușești asta, satisfacția va fi foarte mare. Vei reuși să nu renunți niciodată la obiective, indiferent de obstacole
- Cristi Chivu, la Sports Business Academy
Cristi Chivu (al cincilea din stînga, sus) și tatăl său, Mircea Chivu (primul din dreapta, mijloc), într-o imagine unică la CSM Reșița
A trecut în revistă sporturile pe care le-a mai încercat în copilărie, înot, schi fond, karate, „mi-au dezvoltat anumite instincte, perfecționate ulterior”.
Și a evocat apoi o întâmplare care-i putea schimba destinul: „Pe la 15 ani am avut varicelă și am stat închis în casă vreo două săptămâni. Îmi plăcea, că nu mai aveam niciun program! Am și renunțat vreo două luni la orice sport, dar dragostea față de minge a învins în cele din urmă”.
Plus destăinuiri pe axa fotbal – școală: „În perioada când n-am vrut să mă mai duc la niciun sport, ai mei mi-au pus condiție clară că vor doar premiul întâi la carte, adică note foarte, foarte bune. Dar, dacă făceam și fotbal, mai închideau ochii până pe la un 8. Nota 7 nu prea era acceptată!”.
Mi-am dat bacul când jucam în Liga 1. A fost perioada în care am prins șpilul cum să înveți mai repede și să ochești note mai mari la școală. Recapitulam masiv în pauze și, cum eram în catalog la început, la litera C, mă număram printre primii ascultați. Stăteam bine cu memoria pe termen scurt, dar, dacă mă întrebau mai spre sfârșitul orei, nu mai țineam minte totul așa de bine
- Cristi Chivu, la Sports Business Academy
„Le-aș fi spus celor de la Ajax să plecăm ieri”
La Universitatea Craiova a ajuns la 18 ani și a petrecut doar un sezon în Bănie:
„Am învățat să trăiesc singur, să-mi fac autocritica, să-mi fixez obiective pe termen scurt și mediu, dar mi-au lipsit mult discuțiile pe care le-aș fi putut avea cu tata. Am greșit de multe ori, dar asta face parte din bagajul de maturizare. Eram și foarte încăpățânat, n-am cerut ajutor nimănui. Am preferat să răzbat așa, să mă dau cu capul de mulți pereți. Și să iau în piept rahaturile care mi s-au întâmplat în viață, să le țin în mână și să le și mănânc uneori, pentru că mi le-am asumat”.
Cristi Chivu la Ajax, în duelul cu Milan din sferturile Champions League // foto: Imago Images
A dezvăluit că, înaintea ofertei de la Ajax, a existat o propunere fermă de la Vitesse Arnhem: „Am fost inspirat și n-am semnat, iar după câteva săptămâni a apărut varianta la Amsterdam. N-am mai stat pe gânduri. Veniseră să mă vadă de mai multe ori, dar nu mă întrebaseră dacă vreau să merg la Ajax, altfel le-aș fi spus să plecăm ieri!”.
Știam că va fi greu în Olanda, altă cultură, altă filozofie. Am stat singur într-o cameră de hotel timp de șase luni, luam cina tot singur, nu-ți făcea nimeni nicio favoare. Fiecare era pe cont propriu, dar, la club, s-au arătat în timp amabili și prietenoși, iar eu le-am câștigat respectul și încrederea prin felul meu de a fi, prin dorința de a mă adapta rapid
- Cristi Chivu, la Sports Business Academy
„Am vrut să ies din zona de confort”
Cum a ajuns căpitan la Ajax?
„S-a întâmplat peste noapte. Au fost vreo trei zile când n-am avut antrenor după plecarea lui Co Adriaanse, se căutau soluții, am avut în acea perioadă și un conflict cu Ibrahimovici, cu care m-am luat la bătaie pe teren. Fără legătură însă cu asta, Ronald Koeman, care tocmai fusese instalat între timp, a anunțat direct în vestiar că eu voi purta banderola. A fost un gest de încredere, decizie luată, am aflat mai târziu!, după ce purtase înainte o discuție cu veteranii vestiarului. Nimeni nu s-a împotrivit”.
De la Amsterdam la Roma a plecat fiindcă „voiam să ies din carapace, să evadez din zona de confort și să văd dacă sunt în stare să fac față în cel mai tare campionat din lume la ora aceea, Serie A. Iar pe Capello nu aveam cum să-l refuz”.
În Cetatea Eternă a prins rădăcini la fel de repede ca la Ajax: „Mediul era însă complet diferit. Italienii sunt mult mai meticuloși, mai atenți la detalii, de la nutriție până la odihnă și refacere. Dar am avut și șansa că am marcat două goluri în primele două meciuri din lovituri libere. Asta m-a ajutat să mă integrez mai rapid”.
Am fost întrebat recent într-un interviu din Italia cum m-a lăsat Totti pe mine să execut lovituri libere la AS Roma. E vorba despre calitate și respectul impus în antrenamente. Când vezi că e cineva cu potențial, capabil să aducă un plus echipei, mai lași de la tine, îți calci pe orgoliu și oferi și altora oportunitatea de a ajuta grupul
- Cristi Chivu, la Sports Business Academy
„N-am dorit să las Italia fără să cuceresc un titlu”
Despărțirea de Roma s-a produs în 2007, după patru sezoane pe „Olimpico”. Dar a fost o mutare cu năbădăi, cu un an înainte de expirarea contractului.
„Mi-am dorit să plec la Inter fiindcă n-am vrut să las Italia fără a cuceri un titlu. Iar Inter a însemnat șansa de a-mi atinge acest obiectiv. Dar, până să se finalizeze transferul, am trăit momente foarte tensionate, după ce s-a aflat de tratative”, a punctat Chivu.
Și a descris furia iscată în capitala Italiei când fanii au aflat despre plecarea lui la ”inamicii” din Nord, la Inter:
„La Roma eram escortat de Poliție, n-am mai ieșit din cantonamentul de la Trigoria nici pentru meciuri amicale, unii fani mă scuipau peste gard, a trebuit să mut terenul pentru circuitul de alergări. Vreo 40.000 de oameni m-au înjurat din secunda unu la un antrenament în baza de pregătire, iar clubul nu m-a luat la aniversarea de 75 de ani ca să nu stricăm sărbătoarea. Mă gândeam că așa voi trăi un an dacă nu se finalizează tranzacția cu Inter”.
„Le-am spus celor de la Roma să nu facă sclavagism cu mine”
Pasul spre Inter a fost însoțit însă de tratativele paralele cu Barcelona și Real Madrid. Pe catalani, primii veniți la masa negocierilor, i-a refuzat însă din rațiuni contractuale: „Ofereau o sumă în funcție de atingerea unui plafon de meciuri. Dacă nu atingeam acea cotă, diferențele financiare erau semnificative. Le-am spus «nu» din start”.
Chivu și Totti la Roma, un cuplu care a rezistat patru ani
În schimb, Roma avea deja acordul cu Real Madrid, 18 milioane de euro, în timp ce Chivu dăduse verde pentru Inter: „Le-am transmis clar celor de la Roma că destinația mi-o aleg eu, să nu facă demonstrații de sclavagism cu mine, să decidă ei unde să plec. Cu Realul e însă o poveste mai lungă și n-aș vrea să rostesc nume”.
Continuă: „Au fost oameni care mi-au prezentat situația din club, dar adevărul e că, dacă mă duceam la Madrid, însemna mai mult decât puteam duce eu în acel moment. Nu mi-a plăcut niciodată celebritatea, iar la Real asta s-ar fi întâmplat! Ofertele financiare între Madrid și Milano erau similare, ar fi trebuit să-mi dau doar OK-ul pentru Real și acolo mergeam. Dar am preferat Inter și nu-mi pare deloc rău!”.
Decizia de a merge la Inter am luat-o singur, fără să mă consult cu nimeni. Știam că, dacă voi întreba pe oricine, sfatul ar fi fost clar: Real Madrid!
- Cristi Chivu, la Sports Business Academy
„De la Mourinho am învățat să fiu atent cum îi citesc pe oameni”
Cu ce a rămas din colaborarea cu Mourinho, alături de care a cucerit la Inter celebra triplă, titlu, Cupa Italiei și Champions League 2010?
„Am rămas în relații foarte apropiate. Am păstrat legătura și după ce mi-am terminat cariera de jucător. La un moment dat, îmi transmisese în glumă că e supărat pe mine fiindcă nu i-am răspuns la un telefon. Dar de la el am învățat coerența în gândire, felul de a gestiona un grup și atenția în citirea oamenilor, să știi cu cine ai de-a face. Și, fundamental!, grija la empatie și ideea că, înainte de a cere, trebuie să oferi”, a mai spus Chivu cursanților de la SBA.
Cristi Chivu și momentul suprem din 2010, trofeul Champions League, cu Mourinho pe bancă / Sursă foto: Arhivă Libertatea
Și a mai adăugat: „La fel de important e PR-ul, să știi cum să te vinzi, să cultivi niște relații. De asemenea, o situație financiară bună e vitală, fiindcă te ajută să nu faci compromisuri ca antrenor. Eu înțeleg însă să accept și anumite compromisuri inteligente pentru a facilita obținerea unui obiectiv”.