„Sportivii noștri nu sunt mai vulnerabili decât e societatea” » Interviu GSP cu Remus Ștefureac, director INSCOP Research, despre dezinformare, fake news și tendința „suveranistă” din România

Sociologul Remus Ștefureac, directorul uneia dintre cele mai importante instituții de cercetare din piață, precum și președinte al think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, filtrează câteva dintre temele care au divizat societatea noastră odată cu alegerile din toamnă. Cum percepe înclinațiile tot mai evidente spre partidele „suveraniste?” Cât de nociv e pentru societate discursul militant tip Gigi Becali? E sportul din România predispus să devină, asemenea altor zone, un teren fertil acțiunilor și discursurilor anti-europene?

O incursiune necesară, ponderată și nepărtinitoare în subiectele incomode ale zilelor noastre, apelând la expertiza unei voci academice avizate, mereu la curent cu turbulențele de pe scena politică autohtonă, dar și din societate.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „Sunt niște tendințe globale, iar pe unele le regăsim și la noi”

- Domnule profesor Ștefureac, am remarcat în ultima perioadă, în zona sportivilor români, o înclinație evidentă către partidele suveraniste și tipul acesta de candidați. De ce credeți că prinde retorica de tip Călin Georgescu în lumea sportului de la noi?
- În primul rând, din capul locului, poate nuanțăm un pic termenul acesta, „suveranist”, care e un pic abuzat. Mai bine cu mesaj populist, radical, cam în zona aceasta ne plasăm. Ca să avem o analiză cât mai corectă, merită să vedem cum se poziționează în general reprezentanți ai lumii sportului nu doar în România, ci și în zona europeană, pe plan global, în Statele Unite, fiindcă vorbim de un fenomen mai extins. Sunt niște tendințe globale, iar parte dintre ele le regăsim la noi. Pe de altă parte, cred că e și un specific al nostru.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research

- Haideți să discutăm despre aceste abordări.
- În primul și în primul rând, ar merita să ne raportăm la faptul că, cel puțin în ultimii cinci ani, poate zece ani, și pe continentul european, dar și în România, s-au mai importat o parte dintre războaiele culturale care au pornit în principal din Statele Unite. Războaie ideologice, identitare. În SUA, lumea sportului e destul de împărțită, chiar și pe ligi. Liga de Baschet Feminin Americană (n.r. WNBA) e un fel de simbol al tot ceea ce înseamnă politici progresiste... În același timp, Liga de Fotbal American, NFL-ul, e un bastion al ultraconservatorismului. În lumea baschetului masculin, de asemenea, zona North America, sunt foarte multe atitudini mai degrabă progresiste. Dacă ne mutăm pe continentul european, vedem sportivi, atleți, care au avut de-a lungul timpului poziții militante, mă gândesc, de exemplu, la Lewis Hamilton...

- Într-adevăr, Hamilton obișnuia să-și facă mereu apariția pe podium sau înaintea curselor cu diverse mesaje.
- A fost un promotor al mișcării „Black Lives Matter”. Ne gândim la Premier League, care a fost, de asemenea, o promotoare intensă, vă amintiți de îngenuncherile de dinaintea meciurilor. Alte ligi din Europa au fost mai reticente față de astfel de manifestări, dar au fost mari cluburi europene de fotbal care au adoptat astfel de atitudini, dar și cluburi mari europene care au fost mai reticente. Dar, în general, cred că putem să spunem că în marile ligi, principalele patru, dar strict în Anglia, Premier League, care-i cea mai valoroasă, cunoscută, acolo vedem un melanj de atitudini: de la atitudini incluzive, progresiste, până la atitudini conservatoare. Lumea fotbalului, în general, este, mai degrabă, o lume „macho”, promovează un tip de valori mai degrabă conservatoare, chiar și în Anglia, cu toate că acolo presiunea societății e un pic diferită. Dar lumea fotbalului nu a fost ferită de astfel de atitudini.

„O extremă provoacă o altă extremă”

- Apropo de chestiunea aceasta, ne-am confruntat și noi cu o astfel de situație, la amicalul Anglia - România, din iunie 2021, când doi jucători de-ai noștri, Stanciu și Nedelcearu, au refuzat să îngenuncheze. Și atunci a fost un mare scandal în țară.
- Aveți dreptate. Dar nu-i o problemă. Repet, am văzut astfel de atitudini și în alte părți, diverse persoane care îngenuncheau și alte persoane care nu îngenuncheau.

- Corect.
- Dacă extindem puțin planul dezbaterii, mergem spre sportivi din diverse ramuri. Am avut și Olimpiada, care a fost, mai degrabă, o manifestare ultraincluzivă, aș spune. A generat contrareacții politice din lumea conservatoare. Și la noi, în România, am văzut astfel de reacții. Evident, exagerate, uneori radicale, uneori la extremă. E la fel de adevărat că și din această zonă a mesajului incluziv, progresist, vedem uneori atitudini și abordări care împing lucrurile într-o extremă. Și de fiecare dată, așa cum se întâmplă, evident, în discursul politic, o extremă provoacă o altă extremă. În lumea sportului, vocile care se raliază, care rezonează la mesaje politice, nu pot fi ferite de astfel de atitudini. Acum, dacă venim ușor-ușor spre Estul Europei și apoi spre România...

- Ce ați sesizat?
- În estul Europei, în general, valorile dominante sunt, mai degrabă, conservatoare. Acest lucru este un fapt măsurat. De-a lungul timpului, noi, la INSCOP Research, am măsurat de foarte multe ori, iar valorile dominante în societate sunt cele conservatoare. Dar, în spațiul românesc, de exemplu, există și o toleranță destul de ridicată. Altfel spus, noi nu rezonăm atât de intens la războaiele culturale din Statele Unite, să spunem. Da, poate că există poziționări mai conservatoare față de diverse tipuri de minorități. Etnice, într-o perioadă, sexuale, acum. Însă nu e o atitudine militantă a unei majorități a populației. Lucrurile ar merita văzute mai nuanțat și mai cu reținere și aici, raportat la modul cum românii însuși se raportează la aceste lucruri. Adică, nu vedem manifestări violente. Populația României e, totuși, într-o limită rezonabilă a atitudinilor. Sigur, o mare parte a populației nu agreează manifestări exagerate, vizibile, însă asta nu înseamnă că... Vă dau un exemplu.

- Vă rog!
- În sondajele de opinie, se pune de foarte multe ori întrebarea dacă „ai avea o problemă să ai un vecin de orice etnie sau dintr-o minoritate sexuală?”, iar majoritatea românilor, în general, declară că nu ar avea o astfel de problemă, nu i-ar deranja să fie vecini cu o persoană homosexuală sau dintr-o anumită etnie. Prin urmare, e un nivel de toleranță al populației destul de ridicat.

Gigi Becali, patronul de la FCSB, a fost autorul unui gest profund homofob în iulie 2023, când a mers „să sfințească străzile de pe Calea Victoriei” ca o ripostă la marşul Bucharest Pride al comunității LGBTQIA+ / Foto: Eli Driu (Libertatea)

„În România, tradiția e, mai degrabă ca lumea sportului să țină o distanță față de politică”

- Sportivii sunt voci de mare notorietate. Credeți că e un pericol specific ca oameni cu asemenea autoritate, care au o „zestre” de fani din propriile cariere, să devieze discursul politic?
- În ceea ce privește atitudinea sportivilor din România... Și aici, cred că tradiția e noastră e, mai degrabă, ca lumea sportivă să nu se manifeste, să țină o distanță față de politică. Vedem că marea majoritate a sportivilor se feresc să aibă atitudini politice militante - și aceasta este regula dominantă - iar toate dovezile de lipsă de manifestare indică acest lucru. Evident, însă, că există și sportivi care, mai mult decât a avea o atitudine militantă, sunt reprezentanți ai unor curente politice, ai unor partide politice, au candidat de-a lungul timpului. Începând cu Ilie Năstase, promotorul unor valori mai degrabă conservatoare și ultraconservatoare, deși el, ca personaj, ca personalitate a sportului românesc și mondial, e mai degrabă un provocator, departe de a fi conservator. Ne aducem aminte și de documentarul celebru recent lansat, el a provocat rumoare în lumea conservatoare a tenisului. Dar, desigur, viața e plină de surprize, iar opiniile și poziționările evoluează de-a lungul timpului.

- Mergând către prezent, către ce s-a întâmplat în 2024, observăm cum fosta atletă Monica Iagăr a fost pe listele AUR, a candidat pentru acest partid și la Primăria Sectorului 6, ea chiar mărturisind că și-a botezat fiul Vladimir după Vladimir Putin. Îl mai avem și pe fostul luptător Daniel Ghiță, care duce o campanie pro-suveranistă extrem de activă pe rețelele de socializare.
- Este opțiunea domniei sale, însă aș spune că e o opțiune mai degrabă izolată. Nu vorbim despre o atitudine dominantă în lumea sportivilor. L-ați menționat că este activ într-o zonă mai radical-naționalistă și pe Daniel Ghiță, un sportiv, altfel, valoros, recunoscut la nivel mondial... În contrapartidă, de asta spun că avem și într-o zonă, și într-alta... Avem argumentul poate celui mai mare sportiv român al ultimilor ani...

- Vă referiți la David Popovici.
- Mi se pare un tânăr absolut excepțional, cultivat, citit. La vârsta lui, mi se pare un model pentru tinerele generații, un sportiv care, nebeneficiind de toate condițiile, dar având, totuși, sprijin în societate, a performat în mod excepțional. Performează și în plan academic și este un adevărat model. Chiar și la aceste alegeri, fără a indica în mod explicit... (n.r. Popovici transmisese un îndemn elegant înaintea turului II anulat). Sunt convins că toți cititorii Gazetei Sporturilor sunt cititori inteligenți și, văzând declarațiile lui David Popovici, au putut identifica destul de clar opțiunea. Dar e firesc, până la urmă, și cred că e și o tradiție a lumii sportului din România, în marea ei majoritate, să evite afilieri politice foarte tranșante.

- Totuși...
- Mai avem un alt mare sportiv, poate cel mai mare sportiv olimpic al României, Elisabeta Lipă, care nu este doar senator PSD, a fost ministru, a condus Agenția Națională pentru Sport... Sunt cazuri de sportivi care s-au manifestat de-a lungul timpului. Gheorghe Hagi... L-am văzut alături de politicieni din diverse zone. L-am văzut pe Gică Popescu sprijinind niște proiecte în favoarea sportului și asociindu-se... Până la urmă, nu ai cum să sprijini proiecte pentru lumea sportului fără să interacționezi cu lumea politică. Însă, cred că dominanta la noi este aceea a unei rețineri. Dar nu putem să ferim lumea sportului, n-o putem extrage din societate. Și lumea sportului este după chipul societății. Dacă societatea de la noi împărtășește, mai degrabă, valori conservatoare, sigur că se va regăsi în acea zonă.

Fostul premier Nicolae Ciucă, încadrat de Gică Popescu și Gică Hagi la un eveniment din 2022

- Sper să nu greșesc, dar în toată această perioadă nu am văzut în jur nici măcar o femeie din sport care să se solidarizeze cu candidata USR, care era pe punctul de a deveni prima femeie președinte din istoria României. Ce concluzii desprindem de aici?
- E adevărat, nu au fost explicite... Am făcut o mică documentare și am văzut declarații de-ale Nadiei Comăneci, am văzut o urmă de regret, spunea că «în Statele Unite a candidat o femeie, dar n-a fost să fie, poate că în România»... Dar n-am văzut o atitudine ostilă. L-am văzut pe Ion Țiriac, întrebat dacă o femeie ar putea conduce România, a dat un răspuns excelent, indicând fostul premier al Marii Britanii, Margaret Thatcher, unul dintre cei mai performanți premieri ai unei democrații consolidate a lumii. Nu spun, există și în partea cealaltă... E adevărat, poate că astfel de atitudini de sprijin pentru partidele populiste nu au lipsit în lumea sportului, în lumea fotbalului. Avem exemplul lui Gigi Becali, care este un militant. E un candidat, până la urmă, al unui astfel de partid.

Discursul lui Becali, periculos? „Autoritatea lui nu se translatează 100% în voturi, dar influențează societatea”

- Cât de periculos este discursul său? Conduce cel mai popular club de fotbal din România, ar putea avea o autoritate însemnată în rândul fanilor echipei pe care o patronează, nu?
- Are autoritate, dar această autoritate nu se translatează 100% în voturi. Trăim într-un regim democratic în care toate opiniile pot fi acceptabile atâta vreme cât nu duc la afectarea integrității oponenților. Integritate de orice fel, de la cea fizică până la cea emoțională. Altfel, sigur, Gigi Becali, la fel ca oricine altcineva, are dreptul să-și exprime opiniile în public. Poate să nu fie de acord cu căsătoriile între persoane de același sex. Alte persoane pot să-și exprime alt punct de vedere și, atât timp cât aceste puncte de vedere sunt exprimate normal, firesc pentru societatea românească, nu văd o problemă. Apropo de transferul de popularitate...

- Spuneți.
- Am făcut la începutul anului 2024 o cercetare sociologică în care am măsurat popularitatea sporturilor din România și popularitatea echipelor de fotbal din Liga 1, comparativ cu niște date pe care le-am făcut în 2013, deci la mai bine de 10 ani distanță. Fotbalul e cel mai popular sport... Mai departe, FCSB este cea mai populară din România, dar procentele fotbalului și cele ale FCSB sunt la o distanță enormă față de procentele pe care le-a obținut partidul sub sigla căruia a candidat domnul Becali. Nu se întâmplă niciodată un transfer automat, dar sigur că influențează societatea. La fel, acest lucru nu e anormal și ar trebui să încercăm și noi, ca societate, să înțelegem cultura democratică din toate perspectivele.

- Puteți aprofunda?
- Sigur, uneori nu ne place când vedem discursuri poate retrograde, cu siguranță, ale unor vedete publice, indiferent din ce domeniu ar fi, la fel cum pot fi astfel de abordări progresiste, ultraprogresiste, din partea altor tipuri de vedete publice. Atâta vreme cât ele nu depășesc o anumită zonă... Din păcate, riscurile majore pe care le vedem acum... Vedem amenințări, deocamdată pe rețelele de socializare, la adresa unor personalități doar pentru faptul că-și exprimă opiniile. Eu personal m-am trezit cu amenințări pe pagina de Facebook doar pentru faptul că mi-am exprimat un fel de analiză, o evaluare a unei situații politice, dar sunt numeroase persoane publice care s-au trezit fiind victime ale unor violențe verbale, ceea ce este total inacceptabil, iar în societatea românească există sancțiuni penale pentru astfel de atitudini. Și e de datoria celor care sunt, cumva, influenți în societate, inclusiv din lumea sportului, să îndemne la moderație și ponderare atunci când apar astfel de deviații.

„Sportivii noștri nu sunt mai vulnerabili decât e societatea”

- Cât de vulnerabili sunt sportivii în fața manipulărilor, fake-news-urilor, informațiilor distorsionate care circulă pe rețelele de socializare, resimțite din plin în această perioadă? În comparație cu, să zicem, cineva care posedă niște studii superioare. Florentin Marinescu, preparatorul fizic al marii echipe a Stelei din 1986, a rostogolit la rândul lui fake-ul cu „e normal să dăm peste 3.000 de lei ajutor la copiii ucraineni, iar unui copil român să-i dăm 260 de lei?”.
- Sportivii nu sunt mai vulnerabili decât e societatea în ansamblu. Acum, putem să mergem mai departe... De exemplu, noi am făcut o analiză a votanților lui Călin Georgescu după turul I. Sunt mai mulți care au studii medii și primare decât cei care au studii superioare (n.r. dintre votanții lui Georgescu). Avem ponderi de peste 20% din populația cu studii primare, studii medii, care au votat Călin Georgescu și doar vreo 13-14% din populația cu studii superioare care au votat Călin Georgescu. Pe de altă parte, sunt și alte studii mai ample realizate în alte țări care arată că vulnerabilitatea în fața teoriilor conspirației și succesul mesajelor mai contondente sunt mai ridicate în rândul populației cu studii primare. Dar, culmea, e ridicat și în rândul populației cu două doctorate. Uneori, când te crezi prea inteligent, riști să devii victima unor încercări de explicare hiper-rațională a modului în care funcționează lumea, ceea ce, sigur, contravine realității. Da, sportivii sunt expuși la rândul lor propagandei tot mai agresive și insidioase pe care o vedem pe rețelele sociale atunci când nu este filtrată și moderată de absolut nimeni și nimic.

Independentul Călin Georgescu a beneficiat de sprijin consistent venit din zona sportului românesc / FOTO: Imago Images

- Cum pot gândi pe linia aceasta oameni cu atâta deschidere? Practic, vorbim despre un paradox al sportivului umblat prin lume - transferuri, competiții, expunerea în alte medii...
- E adevărat, sportivii mari, care au avut experiențe în state occidentale... Ne-am putea întreba de ce nu sunt ei mai rezilienți în fața unor asemenea situații. Cred că răspunsul ar fi foarte simplu. Ar trebui să analizăm și să ne uităm la sportivii din lumea occidentală, care nu sunt neapărat rezilienți... Am vorbit despre Statele Unite, am vorbit despre Europa. Ei trăiesc în zona occidentală. Ar fi facil să cădem pe interpretări superficiale dintr-un motiv simplu. Ceea ce se întâmplă acum în România, și aici ar merita subliniat... Fenomenul acesta mai mult decât surprinzător, de creștere a unui candidat din nimic, ascensiunea unor idei absurde, faptul că mesaje bizare, insuficient cunoscute la momentul votului, n-au fost o frână în calea unui vot e un fenomen cu totul nou, aproape fără precedent în istoria dezbaterilor electorale, confruntărilor politice. De asemenea, ascensiunea unui candidat în urma unui efort propagandistic masiv, concentrat de câteva zile pe o rețea socială, nu s-a mai întâmplat nicăieri, la acest nivel, în nicio democrație de pe acest pământ. Sigur, au mai fost fenomene, britanicii au mai trecut printr-un „Brexit” și un rezultat neașteptat al votului, francezii au mai trecut prin încercări de distorsionare a dezbaterii electorale și s-au trezit cu partide radicale, „Frontul Național”, de exemplu, care a câștigat niște alegeri europene, în Germania mai vedem astfel de dezbateri... Însă ceea ce s-a întâmplat în România, cu o concentrare pe termen foarte scurt, este fără precedent.

- Prin urmare...
- Prin urmare, învățăm cu toții, noi ca societate... Mă bucur enorm că dumneavoastră luați initiativa, pe o publicație cu un asemenea profil, dar cu o audiență atât de importantă. Aducem subiecte de acest tip, învățăm cu toții, ne adaptăm, învățăm din greșeli, învățăm să ne protejăm mai bine și poate lecția cea mai importantă pentru fani, pentru sportivi, pentru gazetari, pentru mass-media, este aceea a rezilienței în fața dezinformării. Predau de niște ani un curs care se numește „Tackling Disinformation and Building Resilience”. Cumva, să abordăm dezinformarea și rezistența în fața ei. Aceasta este realitatea, aceasta este lumea în care trăim și poate cu toții ar trebui să ne informăm mai mult, din mai multe surse, să nu ne aruncăm după primul val de propagandă, informație, fie că vine pe text, pe video, pe audio. Întotdeauna e important să cântărim de cinci ori, să măsurăm de șapte ori și apoi să luăm o decizie. Asta e o lecție importantă pentru societățile noastre, în general, din regimurile democratice. Și importantă pentru România, în mod particular, pentru că ne interesează, sigur, și ne lipsesc unele elemente de tradiție democratică. Poate nu învățăm suficient la școală...

Avertisment: „Instrumentele de artificial intelligence, cea mai mare provocare”

- Fix despre asta voiam să mai discutăm... În opinia dumneavoastră, cam cât de devreme ar trebui începută educația istorico-politică? Pare că este la fel de ignorata în școli precum educația fizică. Ajungem la vot și tragem ponoasele...
- Este profund ignorată, da. Cred că, în contextul acestor tipuri de provocări, cărora le-au căzut victime generațiile adulte, copiii sunt cu atât mai vulnerabili... Votul pentru Călin Georgescu în rândul tinerilor de 18-24 de ani a fost de peste 30%, a fost categoria care a votat masiv cu acest candidat. Repet, un candidat necunoscut înainte de campania electorală, doar 10% auziseră de domnia sa. Prin urmare, da, tinerii sunt vulnerabili, copiii cu atât mai vulnerabili, educația civică, elementele de cultură democratică și deviațiile de la democrație, totalitarismele, cu dramele, tragediile și milioanele de morți și distrugeri de națiuni pe care le-au provocat de-a lungul timpului, trebuie cunoscute timpuriu. Mai mult decât atât, cred că noi am ignorat și ignorăm un alt aspect la fel de important.

- Care-i acela?
- Educarea educatorilor! Dacă nu avem profesori care să fie purtători de muguri ai culturii democratice, sigur că va fi complicat să educăm tinerele generații în spiritul culturii democratice. Mai ales în contextul în care și profesorii sunt la fel de vulnerabili în fața algoritmului. Iar marea provocare care vine și se va prăvăli peste noi rapid - și nu vorbim de ani, poate vorbim de luni și perioade foarte scurte de timp - este această joncțiune între artificial intelligence și rețelele sociale. Deja vedem, inclusiv pe TikTok-ul de la noi, o avalanșă de produse de manipulare, influențare, propagandă generate de instrumente de artificial intelligence, care pot foarte ușor să influențeze opiniile, mai ales atunci când nu suntem obișnuiți să avem acest exercițiu. Exercițiul de a compara, de a ne informa din surse diverse. Citim și Gazeta Sporturilor, dar mergem și în partea cealaltă, citim și informații din altă zonă. De exemplu, am citit în Gazeta Sporturilor o știre absolut excepțională pentru mândria națională.

- La care vă referiți, mai exact?
- Cea cu un patron de fotbal din România, Dan Șucu, cel care a achiziționat un club de fotbal din Italia. În acest context, în care mândria noastră națională are puțin de suferit, România fiind, cumva, o curiozitate la nivel mondial, o astfel de știre chiar e una pozitivă pentru ceea ce înseamnă mândrie națională. Nu ne mai bazăm doar pe talentul nativ al unor sportivi unici, excepționali, care performează la nivel european sau global, ci ne bazăm și pe o forță economică, pe o viziune strategică în economie, pe capacitatea realmente de a investi, de a face un plan și de a conduce un club, nu doar de a juca fotbal cu talent.

Și în 2019, și în 2024, în finala prezidențială s-au calificat două femei. Mă iertați, dar este o dovadă de emancipare în societatea românească faptul că în ultimele două rânduri de alegeri s-au calificat femei în finalele prezidențiale.

- Remus Ștefureac, director INSCOP Research

În anii care urmează, în deceniile care urmează, să învățăm să ne creștem rezistența la propagandă și manipulare, să ne câștigăm suveranitatea noastră psihologică, mentală, în fața oricăror influențe maligne, nocive. Vom fi suverani, cu mintea noastră și deciziile noastre, atunci când vom avea surse de informare diverse, când le vom compara și în felul acesta vom putea afla adevărul.

- Remus Ștefureac, director INSCOP Research

• Remus Stefureac este lector universitar în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice, SNSPA unde predă cursuri despre sondarea opiniei publice, combaterea dezinformării și construirea rezilienței la dezinformare.
• A lucrat pentru o perioadă în diplomație la Ambasada României din Statele Unite ale Americii. Comform inscop.ro, este licențiat în Științe Politice și deține un Master în Guvernare și Dezvoltare Instituțională.
• Teza sa de doctorat acoperă subiectul vast al măsurilor active, dezinformării și propagandei. A publicat cărți, capitole de cărți, articole în jurnale din România și străinătate și sute de analize și editoriale în presa românească și internațională. Este un contributor obișnuit la diverse canale de radio și televiziune în calitate de analist politic.