Mediul de afaceri reunit în cadrul Federației Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) reacționează ferm față de o propunere privind reglementarea şi administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, pe care solicită conducerii celor două camere legislative să o retragă de pe traseul legislativ, invocând grave probleme de oportunitate, legalitate și chiar constituționalitate.
Conducerea FIDES a transmis, printr-un document adresat președinților Senatului și Camerei Deputaților, motivele pentru care consideră că Propunere legislativă pentru abrogarea alineatului (9) al articolului 18 din Legea nr.24/2007 privind reglementarea şi administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților (B532/2024) ar trebui retrasă de pe agenda aleșilor.
Propunerea a fost înregistrată la Senar, prima cameră sesizată, pe 16 octombrie, la inițiativa deputatei USR Diana Buzoianu și semnată de încă 25 de deputați si senatori USR și o deputată neafiliată.
În documentul semnat de președintele FIDES, Constantin Sebeșanu, mediul de faceri critică propunerea legislativă privind abrogarea alineatului (9) al articolului 18 din Legea nr. 24/2007, respectiv: „Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu”.
„Prin prezenta propunere legislativă, susținem abrogarea alineatului (9) al articolului 18 din Legea nr 24/2007 în sensul eliminării interdicției de inventariere a acelor suprafețe de spații verzi aflate în proprietatea privată a anumitor persoane fizice sau juridice care au atribuit terenului destinația de curți construcții”, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor.
Punctul de vedere al FIDES
Punctul de vedere al FIDES a fost transmis, potrivit documentului consultat de Gândul, contând pe importanța argumentelor de oportunitate, legale și constituționale, care trebuie să guverneze politicile publice promovate în Parlamentul României.
Potrivit FIDES, în ceea ce privește perspectiva de oportunitate, promovarea permanentă a confuziei legate de includerea terenurilor private în registrele locale ale spațiilor verzi dăunează însuși argumentului legitim privind nevoia imperativă a asigurării condițiilor de mediu optime pentru cetățeni. Realitatea demonstrează că majoritatea terenurilor curți-construcții nu sunt ocupate de vegetație specifică și utilă nevoii de eliberare a oxigenului în procesul de fotosinteză, iarba aflată, de regulă, pe ele, eliberând mai mult dioxid de carbon în ciclul ei de viață, prin putrefacție, decât oxigen, prin comparație cu arborii, al căror rol este, într-adevăr, unul benefic.
„Așadar, ținând cont de specificul acestor terenuri, autoritățile publice locale nu ar putea asigura, de fapt, respectarea suprafeței minime de spații verzi, stabilite în beneficiul locuitorilor orașelor, municipiilor și comunelor, potrivit legislației interne și comunitare, prin obligarea persoanelor fizice și a persoanelor juridice de drept privat să participe, cu propriul patrimoniu, la îndeplinirea unor servicii de utilitate publică”, se arată în documentul FIDES.
Referitor la perspectiva legală, reprezentanții FIDES susțin că în acest caz abrogării nu poate fi întrebuințată prin adoptarea unei legi cuprinzând un articol unic, redactat strict pentru a exclude dispozițiile unui alineat din art. 18 al Legii nr. 24/2007, în condițiile în care textul actual al acestui alineat nu contravine reglementarilor dispuse potrivit unor alte acte normative de aceeași forță juridică, aflate, în prezent, în vigoare.
„O confiscare abuzivă a terenurilor înregistrate drept curți-construcții”
În ceea ce privește perspectiva constituțională, „abrogarea textului art. 18, alin. (9) din Legea nr. 24/2007 s-ar concretiza printr-o încălcare evidentă a dreptului de proprietate recunoscut în beneficiul titularilor de imobile, aceștia riscând să fie supuși unei exproprieri în fapt, prin simpla includere a terenurilor deținute în proprietate, în categoria spațiilor verzi”, după cum arată documentul citat.
„În consecință, constatăm că prin promovarea unei astfel de inițiative legislative, s-ar consfinți nu doar o confiscare abuzivă a terenurilor înregistrate drept curți-construcții, ci autoritățile administrației publice locale s-ar degreva, în mod ilegal, de obligațiile stabilite în sarcina acestora, cu privire la întreținerea și amenajarea terenurilor având destinația de spații verzi (imobile afectate de uz si interes public), în detrimentul proprietății private”, au transmis reprezentanții FIDES.
„Tot la acest capitol, subliniem faptul că, ținând cont de caracteristicile dreptului de proprietate publică (drept inalienabil, imprescriptibil si insesizabil), menținerea spațiilor verzi în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale va avea ca rezultat imposibilitatea înstrăinării unor astfel de imobile și menținerea destinației atribuite terenurilor în cauză. În concluzie, considerăm că propunerea legislativă trebuie retrasă de pe circuitul instituțional din cel puțin cele 3 motive explicitate mai sus:
- Nu asigură atingerea obiectivelor anunțate, privind îmbunătățirea calității aerului.
- Încalcă reglementările în vigoare privind tehnica legislativă.
- Încalcă dreptul garantat constituțional privind proprietatea”, au conchis oficialii FIDES.
Citiți și:
USR vrea ca statul să nu mai fie obligat să facă expropriere atunci când declară un teren privat ca fiind spațiu verde. „Este o NAȚIONALIZARE MASCATĂ”
Agenția pentru Protecția Mediului solicită PRIMĂRIILOR din București o reglementare unitară privind spaţiile verzi