NATO respinge propunerea lui Donald Trump de a majora cheltuielile de apărare la 5% din PIB, însă ar putea adopta o nouă țintă, în jur de 3%, la summitul programat în iunie, potrivit Reuters.
Donald Trump, președintele ales al SUA a declarat marți că membrii alianței militare ar trebui să cheltuiască 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare – o creștere uriașă față de obiectivul actual de 2% și un nivel pe care nicio țară NATO, inclusiv Statele Unite, nu îl atinge în prezent.
Comentariile lui Trump – la o conferință de presă care a generat, de asemenea, o avalanșă de titluri despre Groenlanda, Canada și Panama – au fost o reamintire a atenției sale asupra cheltuielilor NATO din timpul primului său mandat și a amenințărilor sale de a nu proteja aliații care nu îndeplinesc obiectivul.
Totuși, oficialii alianței consideră că o astfel de măsură ar fi imposibilă din punct de vedere politic și economic pentru majoritatea statelor membre. Aceasta ar necesita alocarea a sute de miliarde de dolari în finanțare suplimentară.
Cu toate acestea, un nou obiectiv este probabil să fie convenit la un summit NATO la Haga în iunie, stimulat de temerile că Rusia ar putea ataca o țară NATO după Ucraina și de îndemnurile lui Trump, au declarat oficialii.
NATO astimează cheltuielile totale de apărare ale membrilor săi la 1,474 trilioane de dolari în 2024, din care aproximativ 968 de miliarde provin din Statele Unite și 507 miliarde de dolari din partea țărilor europene și a Canadei. Media cheltuielilor de apărare la nivelul alianței este de 2,71% din PIB.
În prezent, doar câteva țări membre NATO, precum Polonia (4,12% din PIB în 2024), Estonia (3,43%) și SUA (3,38%), depășesc actuala țintă de 2%.
Pe de altă parte, state precum Italia, care alocă doar 1,5% din PIB pentru apărare, evidențiază dificultățile financiare în atingerea unei ținte de 5%. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a precizat că o creștere este inevitabilă, dar 5% este „imposibil pentru aproape orice națiune”.
Unii oficiali și analiști văd propunerea lui Trump de 5% ca o ofertă intenționat exagerată, menită să declanșeze luni de negocieri, anticipând că acesta ar putea să accepte, în final, o țintă mai realistă, în jur de 3%.
În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din SUA de anul trecut, Trump a propus o țintă de 3%, adăugând că aceasta ar însemna o creștere a bugetului pentru apărare de aproximativ 30% pentru majoritatea țărilor NATO.
Deși Trump a comparat cheltuielile de apărare ale NATO cu taxele de membru al alianței, acestea reflectă bugetele stabilite de guvernele naționale.
Europa încearcă să-și definească o politică de apărare independentă
Analistul Fenella McGerty subliniază că, deși ritmul de creștere al cheltuielilor de apărare în Europa a fost „remarcabil”, atingerea unui prag de 3% ar putea dura zece ani. De asemenea, există presiuni ca Europa să devină mai autonomă în domeniul apărării, reducându-și dependența de SUA.
Statele baltice și Franța susțin propunerea unui împrumut comun al Uniunii Europene pentru finanțarea cheltuielilor de apărare, însă rezultatul acestei inițiative depinde de alegerile naționale din Germania, programate pentru luna viitoare, având în vedere că Berlinul s-a opus până acum unei astfel de inițiative.
Pe lângă cheltuieli, oficialii europeni avertizează că trebuie dezvoltate capacități strategice costisitoare, cum ar fi transportul aerian militar greu și războiul electronic, pentru a întări apărarea europeană.
Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președintele subcomisiei de apărare din Parlamentul European, a declarat că Europa trebuie să crească finanțarea apărării, dar să nu fie influențată de presiunile lui Trump.
„Trebuie să mobilizăm mult mai mulți bani, dar nu ar trebui să-l lăsăm pe Trump să ne înnebunească”, a spus ea.
Sursa foto: Shutterstock
NATO ar urma să ÎNDEMNE Marea Britanie să crească semnificativ cheltuielile pentru apărarea antiaeriană și antirachetă
The Telegraph: De ce planul lui Trump de oprire a războiului din UCRAINA ar putea genera sfârșitul NATO /SUA nu trebuie să-i acorde concesii lui Putin