În contextul alegerilor din Republica Moldova, președintele Maia Sandu se confruntă cu o campanie de dezinformare orchestrată de actori externi, având scopul de a destabiliza țara și de a submina viitorul său european. Sandu, prima femeie președinte a Moldovei, luptă nu doar pentru realegere, ci și pentru viitorul democratic al țării în cadrul Uniunii Europene, în fața unei opoziții puternice, care include atât forțe interne, cât și externe, transmite Politico.
Pe măsură ce Moldova se apropie cu pași repezi de alegerile de duminică, miza nu ar putea fi mai mare. Actori rău intenționați, finanțați de surse externe, încearcă să influențeze opinia publică, iar ținta lor este președintele Maia Sandu — care luptă nu doar pentru realegere, ci și pentru viitorul țării sale ca democrație europeană.
Fiind prima femeie președinte a Moldovei, candidatura Maiei Sandu a devenit punctul central al unui val de atacuri de dezinformare cu tentă de gen, toate concepute pentru a-i submina conducerea și pentru a deraia referendumul de aderare la UE, care coincide cu alegerile prezidențiale.
Lupta dintre dreapta europeană și stânga comunistă
Într-un câmp electoral aglomerat de 10 candidați, Sandu este încă așteptată să câștige primul tur, în ciuda eforturilor de a o slăbi și discredita pe ea și pe femeile care servesc în administrația sa. Aceste atacuri sunt bazate pe gen, insidioase și necruțătoare, încercând să exploateze normele tradiționale de gen într-o țară în care 97% din populație consideră că femeile ar trebui să fie „prețuite și protejate de bărbați”.
Însă nu este vorba despre valorile tradiționale — este vorba despre manipularea lor pentru a menține influența Rusiei asupra Moldovei.
Dezinformarea care vizează femeile lider nu este doar o problemă a femeilor. Este o problemă de democrație; este o problemă a drepturilor omului; iar în era digitală, este și o chestiune de securitate națională. Aceste minciuni folosite ca arme sunt menite să fractureze temeliile guvernării participative și să erodeze încrederea în democrație.
Kristina Wilfore, co-fondatoarea platformei globale #ShePersisted, a subliniat că dezinformarea de gen, la fel ca cea împotriva femeilor lider din Italia, Ungaria sau Ucraina, este folosită pentru a fractura încrederea în guvernele democratice. În Moldova, dezinformarea este amplificată de rețelele sociale, unde algoritmii favorizează conținutul diviziv, facilitând astfel manipularea opiniei publice de către Kremlin.
Paralelele cu SUA sunt izbitoare. La fel ca vicepreședinta Kamala Harris, care a fost, de asemenea, ținta campaniilor de dezinformare, candidatura Maiei Sandu a fost un paratrăsnet pentru misoginia învelită în retorica politică. Și așa cum am văzut afirmații false despre identitatea și calificările lui Harris, platformele de socializare din Moldova sunt pline de videoclipuri false și teorii ale conspirației care vizează președintele în exercițiu.
Ambele femei s-au confruntat cu un val de atacuri digitale menite să slăbească încrederea publicului în conducerea lor – atacuri care sunt de gen, rasiste și xenofobe – și nu este întâmplător că aceste narațiuni se răspândesc atât de ușor.
În Moldova, în special, actorii rău intenționați sunt explicit pro-ruși, folosind un comportament neautentic și coordonat pentru a-și însămânța și amplifica atacurile. Campaniile fac parte dintr-o strategie mai amplă de destabilizare a țării, de alungare a candidatului pro-european și de a trage Moldova înapoi pe orbita Rusiei.
Folosirea de către Kremlin a deepfake-urilor și a narațiunilor false — susținând că avioane F-16 ucrainene vor ateriza în curând pe teritoriul Republicii Moldova și inventând povești despre „educația sexuală” obligatorie impusă de UE — oglindește haosul pe care a încercat să-l semene în alegerile din SUA din 2016. Cu toate acestea, metodele sale au devenit mai sofisticate.
Potrivit unei declarații comune a SUA, Canadei și Marii Britanii, Rusia folosește în prezent în mod activ „dezinformarea, activitățile criminale și ascunse și corupția pentru a submina suveranitatea și procesele democratice” în viitoarele alegeri din Republica Moldova.
Deși aceste platforme au un rol central în proliferarea dezinformării și a traficului de persoane, reacțiile lor au fost minime. În ciuda abuzurilor clare, companiile tehnologice precum Meta prioritizează profitul în detrimentul siguranței, permițând ca aceste fenomene să prospere pe platformele lor.
#ShePersisted a combinat monitorizarea rețelelor sociale cu analize de date pentru a înțelege amploarea toxicității direcționate împotriva femeilor lider din Moldova, iar concluziile arată un viitor îngrijorător pentru campaniile globale de dezinformare.
Rezultatele? O privire înfricoșătoare asupra viitorului campaniilor globale de dezinformare. De la deepfake-uri cu Sandu demisionând în timp ce poartă un hijab până la oferte de mită pentru alegători pentru a respinge integrarea Moldovei în UE, manipularea este la fel de diversificată pe cât este de periculoasă.
Într-un caz, oligarhul exilat și liderul opoziției Ilan Șor — văzut pe scară largă ca fiind „omul Moscovei în Republica Moldova” — a folosit Facebook pentru a rula sute de anunțuri care au fost vizualizate de 155 de milioane de ori. Faptul că a putut face acest lucru fără a se afla, de fapt, în Moldova, este o dovadă a puterii infrastructurii online care i-a fost oferită, având în vedere că Meta a eșuat repetat să urmărească și să elimine aceste campanii coordonate.