Ciclonul Chido, care a lovit regiunea franceză Mayotte, a reușit ca, pe lângă pagubele uriașe și pierderile de vieți omenești pe care le-a provocat, să scoată în evidență încă o dată problemele socio-economice cu care teritoriul se confrunta deja de multă vreme, arată Reuters.
Cel mai sărac departament al Franței, Mayotte se confruntă cu rate mari ale sărăciei, șomajului, probleme ale sistemului de sănătate și educație, schimbări climatice, dar și un nivel ridicat al migrației ilegale.
Acum, consecințele ciclonului Chido au condus la acuzații potrivit cărora Parisul și-a neglijat teritoriile de peste mări, lăsându-le fără protecție în fața dezastrelor naturale.
Peste 20 de decese au fost confirmate după ce Chido a lovit arhipelagul din Oceanul Indian, dar oficialii spun că alte sute sau chiar mii de persoane ar putea fi decedate. Autoritățile furnizează ajutoare și trimit personal pentru a evita ca foametea, bolile și infracțiunile să aducă teritoriul în colaps.
Incapacitatea autorităților de a prezenta chiar și un număr estimativ de morți la câteva zile după ce furtuna a lovit subliniază provocările cu care se confruntă cel mai sărac teritoriu al Franței, notează sursa citată.
Parisul, acuzat că a ignorat situația din Mayotte
Grupurile pentru drepturile omului au acuzat de multă vreme Parisul că a întors spatele departamentelor de peste mări precum Mayotte, o regiune care a fost colonizată în 1843 și unde peste 75% din cei aproximativ 321.000 de locuitori ai săi trăiesc sub pragul național al sărăciei.
Mayotte are cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din Franța, 10.600 de euro, comparativ cu 63.300 de euro în regiunea Ile-de-France, care include Parisul.
„Un ciclon, alimentat de schimbările climatice, a lovit un teritoriu francez abandonat”, a scris Melanie Vogel, senatoare ecologistă, pe X.
Imigrația ilegală și schimbările climatice au afectat puternic situația din teritoriu
Arhipelagul a devenit un magnet pentru imigrația ilegală din insulele Comore, ceea ce a crescut rata criminalității și a pus presiune pe serviciile sociale, notează Reuters. Acest lucru a dus la nemulțumire în rândul rezidenților din acest teritoriu, ceea ce a dus la manifestații de amploare. Alte teritorii insulare franceze au fost, de asemenea, zguduite de proteste anul acesta.
În Noua Caledonie, în Pacific, au izbucnit revolte din cauza cererilor de lungă durată de independență. În Martinica și Guadelupa din Caraibe, oamenii au crescut exasperați de costurile mai mari și standardele de trai mai scăzute decât cei din Franța continentală.
Aceste inegalități deja existente ar putea fi amplificate de schimbările climatice, spun experții. Potrivit Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, temperaturile mai ridicate amenință insulele mici, prin creșterea nivelului mărilor și oceanelor și prin creșterea intensității fenomenelor meteo extreme.
„Cred că nu s-au făcut suficiente investiții pentru a proteja Mayotte de cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Și așa cum am văzut chiar acum, totul a fost distrus”, a spus Samira Ben Ali, care militează pentru drepturile tinerilor din Mayotte, care a dat vina pentru severitatea ciclonului pe temperaturile neobișnuit de ridicate ale apelor oceanice.
Planul strategic Mayotte 2022-2026 al Agenției Franceze de Dezvoltare (AFD) a constatat că arhipelagul este deosebit de vulnerabil la schimbările climatice. Cicloni puternici amenință portul și aeroportul din Mayotte.
„Daunele aduse acestor infrastructuri ar putea paraliza economia teritoriului”, transmite instituția. Creșterea temperaturilor a provocat deja secete care au exacerbat lipsa de apă dulce în teritoriu, a transmis AFD.
Anul trecut, ca răspuns la criza apei, Guvernul Franței a plafonat prețul apei vândute în magazine și a mobilizat Armata pentru a trimite apă îmbuteliată pentru zeci de mii de locuitori din teritoriu.
Anthony Foucher, cercetător la Laboratorul de Științe ale Climei și Mediului din Franța, a declarat că agricultura intensivă din Mayotte din ultimii 20 de ani a degradat solul, făcându-l mai expus la inundații și la contaminarea apei.
Sistemul public de sănătate, în stare precară
Mayotte suferă, de asemenea, de focare de hepatită A, holeră și febră tifoidă, care sunt practic inexistente în Franța Metropolitană, a constatat un raport din 2022 al Senatului de la Paris. Mai mult de un sfert din populație este obeză, o afecțiune asociată de obicei cu regiuni mult mai bogate, arată raportul.
Migrația dinspre Comore este și ea o problemă. Aproximativ 100.000 de oameni trăiesc în Mayotte fără acte, potrivit autorităților, iar acest lucru a sporit presiunea asupra sistemului de sănătate, se arată în raport.
Valul de migrație, care a dus la tulburări violente în 2018, a contribuit, de asemenea, la o deteriorare a securității publice din Mayotte, a constatat un raport din 2021 al Senatului.
Jafurile și tâlhăriile au crescut cu aproape 300% între 2008 și 2019, în timp ce violența sexuală a crescut cu aproape 200% în aceeași perioadă, se arată în raport.
În timp ce jumătate din populație are sub 18 ani și o treime sub 10 ani, „dezvoltarea economică a teritoriului rămâne insuficientă pentru a oferi perspective de viitor suficiente acestei populații tinere și mari”, se arată în document.
CITEȘTE ȘI:
Teritoriul francez Mayotte, lovit de un CICLON puternic. Autoritățile se tem că „sute, chiar mii de oameni” au murit din cauza fenomenelor meteo
Sursă imagini: Profimedia