Data alegerilor prezidențiale din Polonia, stabilită pentru 18 mai. Lege și Justiție propune "un polonez OBIȘNUIT" vs. "candidatul ELITELOR"

Președintele Parlamentului polonez a anunțat miercuri că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 18 mai, cu un al doilea tur de scrutin programat pe 1 iunie, dacă va fi necesar.

Alegerile vor decide dacă cabinetul pro-Uniunea Europeană al prim-ministrului Donald Tusk va obține un aliat la Palatul Prezidențial, într-un moment dificil pentru Polonia și pentru Europa, conform Associated Press.

Președintele de dreapta în exercițiu, Andrzej Duda, este în conflict cu Guvernul, blocând procesul legislativ și făcând comentarii extrem de critice la adresa Guvernului. El urmează să părăsească funcția în august, încheindu-și al doilea mandat de cinci ani. Conform Constituției Poloniei, Andrzej Duda nu poate candida pentru un nou mandat.

Szymon Holownia, președintele camerei inferioare a Parlamentului (Sejm), a declarat că va candida la președinție în calitate de lider al partidului Polonia 2050, un partid din cadrul coaliției de guvernare.

Holownia a declarat că anunță data alegerilor devreme în calendarul politic pentru a acorda suficient timp pentru proceduri și campanie.

Principalul partid de guvernământ, Coaliția Civică, l-a ales pe primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, drept candidat la președinție. Donald Tusk, liderul partidului și fost președinte al Consiliului European, a ales să își păstreze poziția din Guvern.

Partidul de opoziție de dreapta, Lege și Justiție, îl susține în alegeri pe istoricul Karol Nawrocki. Nawrocki, în prezent director al unui institut național de istorie, a fost o figură controversată.

Relatări recente din media susțin că Nawrocki ar avea legături cu grupuri de extremă-dreapta și cunoștințe printre membrii unor cercuri criminale. Nawrocki neagă aceste acuzații.

Partidul Lege și Justiție a fost înlăturat de la putere în urma alegerilor generale din 2023, după opt ani de guvernare turbulentă și eurosceptică. Duda a provenit din acest partid și a fost în mare parte aliatul său.

Un lider de extremă-dreapta, Slawomir Mentzen, candidează la alegeri din partea partidului Konfederacja (Confederația).

Candidatul Partidului Lege și Justiție, prezentat ca „un polonez obișnuit”, în opoziție cu „candidatul elitelor”

Primele sondaje îl arată pe Rafal Trzaskowski cu un avans covârșitor. Un sondaj îl plasează pe Trzaskowski cu 38,6%, în timp ce Karol Nawrocki are 23,3%, în timp ce un alt sondaj, privind un ipotetic al doilea tur de scrutin între cei doi, îl plasează pe Trzaskowski cu 46% și pe Nawrocki cu 34%, conform Politico.

Partidul Lege și Justiție speră totuși să repete figura din 2015, când candidatul partidului, Andrzej Duda, a apărut de nicăieri și l-a înfrânt pe președintele în exercițiu Bronislaw Komorowski, profitând de complacența care dominase campania acestuia.

Victoria șocantă a lui Duda a ajutat PiS să câștige alegerile parlamentare de la sfârșitul aceluiași an.

Candidatul susținut de PiS este deja în turneu în Polonia, cu scopul de a-și consolida imaginea de polonez obișnuit. Nawrocki a fost ales de liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski, în detrimentul celor mai cunoscuți membri ai partidului, precum foștii prim-miniștri Mateusz Morawiecki sau Beata Szydlo.

PiS încearcă să pună în contrast presupusul statut de outsider al lui Nawrocki cu Trzaskowski – fost ministru, membru al Parlamentului European, de două ori primar al celui mai mare oraș din Polonia și membru de rang înalt al partidului de guvernământ al țării.

În campania lui Nawrocki, PiS va continua probabil să insiste pe tema elitelor versus popor. Partidul își propune să îl prezinte pe Trzaskowski drept un liberal demodat, denunțându-l pentru că a scos crucile din birourile guvernamentale din Varșovia și pentru că sprijină ferm drepturile LGBTQ+.

Cu toate acestea, Trzaskowski are multă experiență. El a fost destul de aproape de a câștiga președinția în 2020, pierzând în fața lui Duda cu aproximativ 400.000 de voturi, sau puțin peste 2%, după o campanie despre care susținătorii săi au spus că a fost nedreaptă din cauza controlului PiS asupra mass-media publice, care l-a favorizat puternic pe Duda.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI: