Alexander Lukașenko a fost declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din Belarus, cu 86,8% din voturi, conform rezultatelor inițiale.
Lukașenko nu s-a confruntat cu nicio provocare serioasă din partea celorlalți patru candidați înscriși pe buletinul de vot, în urma unor alegeri pe care Guvernele occidentale și opoziția belarusă le-au respins ca fiind o farsă, la fel ca alegerile din 2020, care au declanșat luni de proteste fără precedent în istoria Belarusului și au dus la arestarea a peste 65.000 de oameni, conform Reuters.
Politicienii europeni au declarat că votul nu a fost nici liber, nici corect, deoarece mass-media independentă este interzisă în fosta republică sovietică, iar toate figurile principale ale opoziției au fost fie încarcerate, fie forțate să fugă în străinătate.
„Poporul din Belarus nu a avut de ales. Este o zi amară pentru toți cei care tânjesc după libertate și democrație”, a scris ministrul german de Externe Annalena Baerbock pe platforma X.
Liderul opoziției din exil Sviatlana Țihanuscaia a cerut extinderea sancțiunilor occidentale împotriva companiilor și persoanelor din Belarus implicate în reprimarea opozanților lui Lukașenko și în furnizarea de asistență Rusiei pentru conflictul din Ucraina.
„Atât timp cât Belarusul se află sub controlul lui Lukașenko și Putin, va exista o amenințare constantă la adresa păcii și securității întregii regiuni”, a declarat ea.
Kaja Kallas, șeful diplomației UE, și Marta Kos, comisarul pentru extindere, au afirmat că blocul comunitar va continua să impună „măsuri restrictive și specifice împotriva regimului”, sprijinind în același timp societatea civilă și opoziția exilată.
Kallas și Kos au îndemnat guvernul belarus să elibereze prizonierii politici, inclusiv un angajat al delegației UE din capitala Minsk, conform Euronews.
Într-o postare ironică pe platforma X, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, și-a exprimat surprinderea că „doar” 87,6% din electorat a votat pentru Lukașenko.
„Vor încăpea restul în închisori?”, a întrebat el.
Regimul autoritar al lui Lukașenko, care datează din 1994, i-a adus acestuia porecla de „Ultimul dictator al Europei”, dar campania electorală a lui Lukașenko a avut sloganul „Pace și securitate”, el susținând că a salvat Belarusul de a fi atras într-un război.
„Este mai bine să avem o dictatură ca în Belarus decât o democrație ca în Ucraina”, a declarat Lukașenko cu franchețea sa caracteristică, conform Associated Press.
Lukașenko a declarat în repetate rânduri că nu se agață de putere și că o va „preda liniștit și calm noii generații”.
Din iulie 2024, Lukașenko a grațiat mai mult de 250 de persoane. În același timp, autoritățile au încercat să elimine disidența, arestând sute de persoane în raiduri care au vizat rude și prieteni ai deținuților politici.
Întrebat despre încarcerarea opozanților, Lukașenko a declarat duminică că aceștia și-au „ales” propria soartă. El a negat că decizia sa de a elibera peste 250 de persoane condamnate pentru activități „extremiste” ar fi fost un mesaj de reconciliere către Occident.
„Nu dau doi bani pe Occident. Nu am refuzat niciodată relațiile cu Occidentul. Am fost întotdeauna pregătiți. Dar voi nu doriți acest lucru. Deci ce ar trebui să facem, să ne plecăm în fața voastră sau să ne târâm în genunchi?”, a declarat Lukașenko în timpul unei conferințe de presă care a durat mai bine de patru ore.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI: