Din dorința de a-și suplimenta veniturile, foarte mulți români cad în plasa întinsă de reprezentanți ai unor așa-zise firme de investiții care promit câștiguri nu numai considerabile, ci și rapide. Potențialii „angajați” sunt abordați, de cele mai multe ori, prin intermediul aplicației WhatsApp, de către persoane care nu își declină adevărata identitate și care promit bani câștigați zilnic, fără eforturi prea mari.
Abordarea se rezumă la o sintetizare succintă a beneficiilor pe care le va aduce respectivul „job”. Doritorii trebuie să urmeze, apoi, o serie de pași, în urma cărora se vor înregistra pe un site și, după o perioadă demo de trei zile, vor intra „în pâine” și se vor bucura de banii care le vor intra rapid în conturi.
În exclusivitate, Gândul a demarat o investigație jurnalistică în timpul căreia a parcurs etapele acestui „proces de angajare” și prezintă concluziile alarmante.
Totodată, la solicitarea Gândul, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a oferit toate explicațiile necesare pentru ca toți cei care sunt abordați cu astfel de promisiuni financiare tentante să se gândească de două ori înainte de a demara acțiunea.
Unul dintre mesajele prin care eventualii „angajați” sunt abordați prin intermediul aplicației WhatsApp vine din partea GS Investment Group, printr-un „manager de recrutare”.
Gândul a contactat un astfel de „manager de recrutare”, iar aceasta – identitate WhatsApp „Bethany Emilee” – a „explicat” despre ce este vorba și cum am putea să câștigăm, „ușor”, 200 USD pe zi.
„Bună ziua, sunt managerul de recrutare la GS Investment Group. Sper să vă alăturați grupului nostru, unde puteți face bani ușor. GS Investment Group a fost înființat în comun de GSCGL Exchange și echipa GS. Scopul său principal este de a permite utilizatorilor să ajute GSCGL Exchange să promoveze un volum mai mare de tranzacții prin Internet.
După finalizarea testului, veți primi 20 USD. Dacă continuați să participați la acest proiect, venitul dvs. zilnic va depăși 200 USD”, se precizează în mesaj.
După această primă interacțiune online, „managerul de recrutare” a întrebat dacă solicitantul are un cont de Telegram.
„Ai telegramă?”, s-a pus întrebarea. „Dacă nu aveți Telegram, nu vă veți putea finaliza munca zilnică și nu vă veți putea primi salariul. Puteți descărca aplicația Telegram din magazinul de aplicații mobile?”, a urmat o altă întrebare. „Dacă aveți probleme, mă puteți întreba aici”, ne-a asigurat „managerul de recrutare”.
Pentru a exista certitudinea că doritorul de câștiguri financiare rapide știe despre ce este vorba, „managerul de recrutare” a trimis și sigla Telegram, ca să fie nicio confuzie. Urmează și un avertisment: „Dacă nu aveți Telegram, nu veți putea finaliza munca zilnică și nu vă veți putea primi salariul”.
După ce a fost depășit acest pas, iar viitorul „angajat” și-a instalat pe telefon aplicația Telegram, acesta este redirecționat de „managerul de recrutare” către un cont Telegram, al „recepționerului” Kathryn_071, cea care urma să îl preia și să îl ajute în parcurgerea pașilor următori.
Kathryn_071 îi va cere amatorului de câștiguri rapide și un cod de invitație.
„Adăugați recepționerul nostru de Telegram și recepționerul vă va îndruma cu privire la detaliile specifice de lucru. Recepționerul Telegram vă va cere codul de invitație mai târziu”, a mai specificat „managerul de recrutare” pe WhatsApp, apoi a transmis și acel cod de invitație care urma să fie cerut pe Telegram.
Codul de invitație însemna, de fapt, numărul de telefon al viitorului „angajat + A2 în față.
În acest moment este declanșată faza a doua a „operațiunii de recrutare”, candidatul fiind redirecționat către platforma Telegram, acolo unde intră în contact – în cazul nostru – cu „recepționerul Kathryn_071”.
Sunt solicitate, din nou, câteva informații de ordin general, respectiv vârstă, profesie și ocupație.
Candidatul este întrebat dacă a fost „expus vreodată la criptomonede sau investiții în acțiuni”. Iar apoi urmează detalii… încurajatoare, astfel încât candidatul să nu renunțe cumva la demersul său.
„Nu contează dacă aveți experiență cu el. Nu aveți nevoie de o experiență vastă în tranzacționare pentru a câștiga bani în echipa mea. Doar tranzacționați conform semnalelor de tranzacționare și formulelor de tranzacționare oferite de mentorul echipei.
Trebuie să recrutăm membri din diferite regiuni pentru a ne ajuta să testăm analiza datelor criptomonedei.
Atâta timp cât urmărești contul profesorului, contul tău se va tranzacționa automat. Dacă urmați pașii mei, în decurs de 3 zile de la crearea contului dvs., veți avea 20 USD în cont în termen de 3 zile”, s-a mai precizat.
Sunt oferite, în același timp, și detalii referitoare la programulde lucru, dar și – amănuntul cu adevărat important – un link către site-ul unde candidatul trebuie să se întregistreze pentru a demara perioada de probă și, ulterior, să „câștige” banii promiși.
„Acest job presupune să intrați numai online la 14:00 și la 19:00 zilnic pentru a finaliza jobul online, care durează doar 10 minute o dată. Durează doar 10 minute de fiecare dată și după 3 zile veți fi plătit cu 20 USD. (…) În primul rând trebuie să deschideți un cont de tranzacționare”, scrie „recepționerul Kathryn_071”.
După ce viitorul „angajat” se înregistrează pe platforma respectivă, îi sunt transferați în „cont” 1.210 USDT. USDT este o monedă stabilă (stablecoin) care este ancorată la valoarea dolarului american. A fost lansată inițial în anul 2014, de către o companie din Hong-Kong numită Tether.
Ulterior, candidatul este „învățat”, pas cu pas, cum să transfere respectivii bani către contul „profesorului Isha Kimpel”, iar după fiecare pas este cerută o captură de ecran pentru confirmare.
Din acest moment, după cele 3 zile de probă, „angajatul” poate visa că va câștiga bani frumoși – până la 200 USD zilnic, fără să facă… mai nimic.
La solicitarea Gândul, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a transmis, în exclusivitate, explicații și recomandări legate de aceste abordări incitante din punct de vedere financiar, care pot ascunde capcane serioase.
„Ofertele de câștiguri rapide și ușoare sunt, de cele mai multe ori, înșelătorii. Persoanele care răspund acestor mesaje pot fi convinse să investească sume de bani sau să plătească taxe ascunse pentru a participa la «proiecte» care se dovedesc a fi false.
De asemenea, există și riscul implicit de a fi solicitate informații sensibile din partea potențialelor victime în tot acest proces, cum ar fi date de autentificare sau date financiare corespondente cardurilor sau conturilor bancare, care pot fi folosite pentru fraude online.
Expeditorii pot solicita date personale, cum ar fi numele complet, adresa, numărul de telefon sau chiar informații financiare, sub pretextul că acestea sunt necesare pentru «înregistrarea» într-un program de câștiguri.
Firmele care desfășoară astfel de activități nu sunt de obicei înregistrate oficial sau reglementate de autorități financiare, ceea ce le face extrem de riscante pentru potențialii investitori”, au precizat experții DNSC, în exclusivitate pentru Gândul.
Atacatorii, de obicei, folosesc tehnici și instrumente eficiente în ascunderea identității, mai precizează DNSC, și sunt, totodată, „organizați în grupări transnaționale, din care fac parte persoane de diferite cetățenii și cu niveluri diverse de expertiză”.
În ceea ce privește numerele de telefon neidentificabile (așa-numitele „apeluri spoofate), DNSC precizează că „dacă expeditorul utilizează un număr necunoscut sau un număr internațional care nu este asociat cu o companie oficială, acesta poate fi un semn de înșelătorie”.
„Totodată, există posibilitatea ca atacatorii să folosească anumite instrumente disponibile online de mascare a identității reale a apelului, asumând identitatea unor bănci, brokeri sau chiar a Bursei.
Mai mult, respectiva entitate trebuie contactată mai departe pe un canal de comunicare diferit, un canal de comunicare oficial prin care utilizatorul să verifice dacă într-adevăr a fost apelat de o persoană legitimă sau a fost vorba despre o tentativă de fraudă”, au mai transmis specialiștii DNSC, în exclusivitate pentru Gândul.
Expeditorii care preferă platforme de mesagerie ca WhatsApp sau Telegram pentru a discuta cu potențialii „clienți” sau „angajați” trebuie priviți cu suspiciune, avertizează DNSC.
„Aceste platforme sunt de obicei folosite pentru a evita trasabilitatea și controlul autorităților. Dacă firma ar fi una legitimă, ar comunica prin canale oficiale sau e-mailuri verificate.
Dacă vi se cere să investiți bani sau să oferiți informații fără a fi semnat un contract clar și detaliat, acest lucru ar trebui să fie considerat un semnal de alarmă. Firmele legitime oferă documentație oficială și contracte transparente înainte de a începe orice colaborare”, specifică experții DNSC.
În finalul răspunsului transmis după solicitarea Gândul, DNSC face recomandări pentru cei care sunt abordați prin astfel de metode și înclină să dea curs ofertelor extrem de tentante, dar care le pot cauza prejudicii.
„Nu răspundeți la mesaje suspecte, dacă nu ați solicitat personal informații sau nu aveți o relație profesională preexistentă cu persoana sau compania respectivă, este mai sigur să ignorați mesajele și să le raportați.
În cazul în care utilizatorii sunt abordați de expeditori misterioși, în special prin mesagerie nesigură, cel mai bine este să nu se răspundă sau da curs conversației cu aceștia ci să se investigheze sursa sau legitimitatea expeditorului înainte de a lua orice decizie”, recomandă DNSC.
Încă din anul 2020, DNSC, alături de Poliția Română și Asociația Română a Băncilor (ARB) au lansat proiectul național de conștientizare și educație online denumit Siguranța Online. Este un site care poate fi folosit de toate tipurile de utilizatori pentru a se familiariza cu cele mai recente metode și scenarii de atac folosite de infractorii de pe net, dar și pentru a-și crește postura de securitate prin însușirea informațiilor prezentate într-o rutină de securitate zilnică.
CITEȘTE ȘI:
Evaziune fiscală URIAȘĂ în domeniul petrolier, ANAF a identificat prejudicii de peste 1 miliard €! „Soluția este actualizarea URGENTĂ a legislației învechite”
Detaliu ȘOCANT găsit în cazul prostituatei îngropate în cimitirul de mașini din Bragadiru. Anchetatorii au luat la periat totul din curtea groazei
Generalii SRI (r) Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, audiați la DNA! Coldea: „Măsurile controlului judiciar s-au ridicat, am voie să merg oriunde”
Petre Roman, audiat la Parchetul Militar în dosarul MINERIADEI. „Ce interes aveam să organizez un complot?”
Condamnare DEFINITIVĂ pentru elevul care și-a înjunghiat profesoara de japoneză. Cât va sta închis și ce daune primește victima sa