Industria alimentară și întreaga agricultură românească primește lovitură după lovitură, atât de la mediul extern, cât și intern. „Ordonanța trenuleț” lovește puternic în afacerile agricole, afectate deja considerabil din cauza secetei și a valului de scumpiri.
În ceea ce privește măsurile fiscale pentru acest an, Guvernul a eliminat facilitățile pentru salariații din mai multe sectoare, inclusiv cei din agricultură și industria alimentară, lucru care va afecta în mod direct fermierii și producătorii locali.
Dezechilibre și daune materiale
Guvernul a prelungit până în iunie 2025 plafonarea prețurile anumitor alimente de bază la raft și a scos facilitățile fiscale pentru agricultură, lăsând o industrie, care oricum a fost grav afectată de secetă, în colaps. Pe fondul puternic al susținerii acordate de Uniunea Europeană pentru piața din Ucraina și invadarea cu importuri masive de cereale și produse alimentare din această țară pe piețele din UE, fermierii și producătorii locali au suferit și suferă în continuare daune materiale importante. „Prețul de producție al cerealelor sau al produselor alimentare în Ucraina versus alte țări din Uniunea Europeană este cu 30% mai mic, ceea ce creează dezechilibre considerabile pentru cei care nu se pot alinia la aceste prețuri de dumping. Fără o strategie clară și o politică bine gestionată a importurilor de cereale și produse alimentare, fermierii și producătorii români se îndreaptă spre colaps”, atrage atenția Mihaela Neagu, proprietara Fabricii de Zahăr Premium Luduș. Guvernul, prin politicile pe care le întreprinde, ar trebui să facă consultări pe temele importante din agricultură și să continue investițiile în dezvoltarea capacității de procesare, dar și a productivității la hectar.
Necesitarea susținerii agriculturii românești
După un an devastator pentru culturi și în mijlocul unei crize prelungite a importurilor care a sugrumat producătorii locali, în 2025, fermierii din România vor avea de înfruntat noi provocări în a-și gestiona și vinde produsele. „Limitarea importurilor ar genera venituri suplimentare la bugetul de stat, deoarece, de cele mai multe ori, firmele importatoare plătesc taxe în țările lor de origine. Fermierii și producătorii români rămân cu marfa nevândută sau vor fi nevoiți să vândă în pierdere, la preț mic, ceea ce înseamnă că și plățile la bugetul de stat vor fi mai mici, în timp ce impactul asupra acestora va fi extrem de puternic”, consideră Mihaela Neagu. „Agricultura nu supraviețuiește nicăieri în lume fără ajutorul fondurilor primite de la stat. Subvențiile pe care le acordă Uniunea Europeană sunt o gură de oxigen bine venită, dar să nu uităm că unele țări primesc subvenții la hectar mai mari decât cele acordate fermierilor români. Ar trebui să milităm pentru egalarea subvențiilor acordate, pentru a fi la același nivel în toate țările din Uniunea Europeană”, a adăugat femeia de afaceri.
Proprietara Fabricii de zahăr Luduș consideră că “2025 va fi un an dificil cu schimbări majore, iar dacă nu vor fi luate rapid măsuri de susținere, va fi anul dezastrului în agricultura românească. Fermierii și firmele vor intra în incapacitate de plată, având presiunea prețurilor reduse din Ucraina, precum și a importurilor masive, asta în timp ce exporturile sunt tot mai puține. Aducerea de noi taxe nu pune la final decât o presiune mai mare pe cumpărător, iar alimentele și produsele alimentare de calitate vor deveni un lux.”
Consumatorii nu sunt informați
Informarea corectă a consumatorului român este de asemenea esențială. De cele multe ori consumatorii sunt păcăliți la raft, deoarece marfa din Ucraina ajunge înainte în anumite țări din UE ca materie primă/de bază, acolo este ambalată și etichetată, apoi se întoarce sub eticheta “Fabricat în UE”, păcălind efectiv cumpărătorul român care n-ar fi achiziționat produse din Ucraina. Pe fondul creșterii anumitor taxe, puterea de cumpărare în acest an va scădea semnificativ, iar consumatorul va ajunge să pună în coșul de consum cele mai ieftine produse de la raft, care nu sunt neapărat și cele mai bune.
Ce măsuri va lua Polonia pentru următoarele 6 luni?
De astăzi, Polonia a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni (ianuarie-iunie 2025). “Agricultura competitivă şi rezilientă reprezintă una dintre cele 7 dimensiuni care se află în centrul priorităţilor preşedinţiei poloneze, care sper să aibă o politică comună în stoparea importurilor din Ucraina, mai ales că Polonia investește masiv în agricultură”, susține Mihaela Neagu. În cadrul pieței europene din Europa Centrală și de Est, Polonia se distinge prin prezența a zece companii alimentare în topul celor mai importante, în timp ce România nu se regăsește cu niciun producător în primele 500 de companii din această regiune, conform clasamentului realizat anul trecut de compania internațională de consultanță Coface. Să nu uităm totuși că, pe 13 decembrie 2024, ministrul de externe al Poloniei, a precizat că activitatea preşedinţiei la nivelul Ministerului Afacerilor Externe se va concentra pe trei domenii: maximizarea sprijinului pentru Ucraina, menţinerea politicilor actuale faţă de Rusia şi Belarus şi consolidarea securităţii şi rezilienţei Uniunii Europene şi a partenerilor săi.