Luni, 20 ianuarie 2025, a avut loc conferința de presă prilejuită de lansarea oficială a programului din 2025 a Festivalului Internațional de Muzică Clasică George Enescu. Ediția XXVII se desfășoară în perioada 24 august – 21 septembrie 2025 sub Înaltul Patronaj al Președinției României.
În continuare, doresc să împărtășesc cu dumneavoastră câteva prime impresii legate de programul muzical propus de organizatori. Ca de obicei, nu voi comenta intervențiile participanților decât dacă sunt semnificative sau lămuritoare pentru programul muzical al festivalului. Căci ceea ce-mi propun este să încerc pentru dumneavoastră să realizez o cronică muzicală făcută de un amator pasionat. Vă mărturisesc dintru început că am avut sentimentul, în cadrul conferinței de presă, că Festivalul George Enescu a intrat într-o fază de maturitate deplină și începe să devină operațional ca autentic brand de țară al României (o idee pe care am mai discutat-o împreună acum 4 ani tot la Gândul). Nu-mi dau seama în ce măsură autoritățile guvernamentale centrale sunt conștiente de acest tezaur național, dar lucrurile par că se mișcă aproape involuntar în direcția cea bună. Ceea ce este puțin miraculos ca să fim cinstiți. În jurul festivalului colcăie foarte multă lume bună și bine intenționată (am folosit în mod intenționat un verb cu conotații negative care descrie în mod uzual lumea politică, tocmai pentru a sugera, în cazul de față, o aglutinare benefică de interese, ceea ce poate părea atipic pentru spiritul public românesc).
În plus, în primul cerc concentric realizat în jurul festivalului – format din persoane care conduc, gestionează, coordonează, organizează, promovează, susțin, finanțează, educă, cultivă, critică sau comentează și, în tot cazul, îndrăgesc peste măsură muzica clasică preponderent din capitala României – există deja o foarte puternică comunitate activă și conștientă de aproape 200 de persoane (și nu mă refer aici la spectatori, nici măcar la melomani, care formează al doilea cerc concentric). Toți acești oameni – despre care v-am vorbit anterior – au participat luni, 20 ianuarie 2025, la conferința de presă care a fost, fără nicio exagerare, excepțională. Nu cunosc niciun alt eveniment similar care să beneficieze de o asemenea audiență (numeroasă și informată), exceptând poate vizita unui șef de stat sau de guvern al unei mari puteri (europene sau mondiale) la București. Realmente, sentimentul a fost foarte plăcut. Grandioasa sală Le Diplomate din cadrul hotelului InterContinental Athénée Palace Bucharest a fost arhiplină. De aceea, cele trei doamne responsabile cu această primă realizare a ediției din 2025 merită încurajate: Cristina Uruc (directoarea interimară de la Artexim, instituția subordonată Ministerului Culturii și organizatoarea festivalului), Gilda Lazar (noua coordonatoare de comunicare publică) și Bianca Boitan-Rusu (coordonatoarea pentru relația cu presa).
Ediția din 2025 este una specială inclusiv prin faptul că se comemorează 70 de ani de la trecerea la cele veșnice a marelui compozitor George Enescu (care a murit în 1955). După cum veți vedea, nu este singura comemorare importantă din lumea muzicală în 2025: toate își vor găsi rezonanța și recunoștința exprimată cuvenit în cadrul Festivalului Enescu. Sunt peste 4000 de muzicieni și tehnicieni din România și din străinătate care vor ajunge la București în 2025. Un adevărat tur de forță și un uriaș efort logistic.
Prima informație și cea mai importantă este că începând din data de 21 ianuarie 2025 se pun în vânzare abonamentele (care sunt disponibile până la data de 14 februarie). Din 15 februarie, începe vânzarea efectivă a biletelor. Dacă aruncăm o privire peste lista de prețuri (atașată aici) a biletelor și abonamentelor, consider că participarea spectatorilor la ediția XXVII a Festivalului George Enescu reprezintă cea mai eficientă investiție culturală pe care cred că o putem face în anul 2025.
Fiecare spectator poate deveni o parte componentă dintr-un fenomen excepțional (prin raritate și calitate). Am asemănat cândva publicul pentru cultura înaltă din România cu „un stol de păsări flamingo din Delta Dunării” (care știți că este un fenomen aproape miraculos, dar totuși real). Am același sentiment despre Festivalul George Enescu.
Prețurile biletelor și abonamentelor sunt absolut imbatabile pentru această calitate interpretativă și dimensiune culturală. De pildă, un abonament pentru elevi și studenți care permite accesul la toate cele 27 de concerte de la Sala Palatului costă numai 1.653 de lei, ceea ce reprezintă un preț de 61 de lei pentru o audiție susținută, spre exemplu, de Orchestra Philharmonia din Londra, Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia din Roma, Orchestra Simfonică WDR din Köln, Orchestra Tonhalle din Zürich, Orchestra Filarmonică Cehă sau Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam. Iertați-mă, dar 61 de lei este prețul unui bilet în cinematograful unui mall bucureștean (cu floricele, dar fără suc). Sunt de acord că această comparație este penibilă, chiar jenantă cultural, dar încerc să subliniez cât de competitiv este acest preț. În plus, doresc să evidențiez o idee extrem de importantă: cultura înaltă nu este scumpă, dar necesită bună educație sau oricum interes care trebuie stimulat de persoane care au coordonatele exprimate anterior. De aceea, vreau să le sugerez părinților că merită să le facă copiilor un asemenea cadou.
Situația este similară și pentru Ateneul Român, acolo unde prețul abonamentului pentru elevi și studenți costă 2.755 de lei și acoperă 28 de concerte, ceea ce înseamnă 98 de lei pentru o audiție susținută, spre exemplu, de Orchestra de Cameră din Lausanne, Orchestra Simfonică Les Siècles, Orchestra Les Ambassadeurs – La Grande Écurie, Orchestra Filarmonică din Rotterdam sau Orchestra de Cameră din Basel.
O noutate constă în faptul că și alte instituții culturale bucureștene vor fi cooptate, de această dată, în organizarea festivalului, precum Opera Națională București, care va găzdui Oedip de George Enescu și Ora spaniolă de Maurice Ravel (interpretată de Orquestra de la Comunitat Valenciana). Dacă veți cerceta cu atenție programul (actualizat permanent), veți remarca faptul că acesta conține multe alte opere în concert. În plus, veți vedea că Festivalul Enescu va fi resimțit în multe orașe din România și chiar în Republica Moldova. Concertele pentru copii și familiile acestora de la Teatrul Odeon vor continua, iar conceptul va fi dezvoltat în mod exponențial, ceea ce este remarcabil și deosebit de important pentru dezvoltarea ritmului și simțului muzical în rândul tinerilor.
Am folosit în paragraful precedent sintagma programul (actualizat permanent), căci în momentul de față varianta publicată pe pagina festivalului nu este cea definitivă și nici cea completă. Strategia de comunicare a festivalului presupune promovarea și actualizarea programului în pași consecutivi și coordonați, în următoarea perioadă. Deci, este bine să-l consultați cu regularitate, pe măsură ce înaintăm în 2025.
De asemenea, va continua și se va dezvolta strategia muzicală din anii anteriori privind promovarea, în cadrul festivalului, a compozitorilor români (inclusiv contemporani). De pildă, lucrările lui George Enescu vor fi interpretate de marile orchestre simfonice ale lumii – ceea ce reprezintă un beneficiu al acomodării muzicienilor occidentali cu creația compozitorului român –, după cum urmează: Octetul în do major pentru instrumente de coarde (Cvartetul Belcea și Cvartetul Leonkoro, 27 august 2025, Ateneul Român), Fantezia pentru pian și orchestră (Orchestra Philharmonia din Londra, 28 august 2025, Sala Palatului), Pastorala-fantezie (Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia din Roma, 31 august 2025, Sala Palatului), Vox Maris (Sinfonia Varșovia, 31 august 2025, Sala Radio), Aria și Scherzino pentru vioară și orchestră (Orchestra de Cameră din Lausanne, 1 septembrie 2025, Ateneul Român), Suita nr. 1 în do major pentru orchestră (Les Siècles, 2 septembrie 2025, Ateneul Român), Preludiu la Oedip (Orchestra Tonhalle din Zürich, 2 septembrie 2025, Sala Palatului), Simfonia nr. 4 finalizată postum de Pascal Bentoiu (Orchestra Filarmonică Cehă, 4 septembrie 2025, Sala Palatului), Intermezzi pentru instrumente de coarde (Orchestra Filarmonică din Rotterdam, 5 septembrie 2025, Ateneul Român), Simfonia de cameră pentru 12 instrumente soliste (Orchestra de Cameră din Basel, 6 septembrie 2025, Ateneul Român; New European Ensemble, 7 septembrie 2025, Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României), Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră (Orchestra de Tineret Gustav Mahler, 7 septembrie 2025, Sala Palatului), Suita nr. 2 pentru orchestră (Orchestra Simfonică Radio din Frankfurt, 9 septembrie 2025, Sala Palatului), Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc (Capela de Stat din Dresda, 11 septembrie 2025, Sala Palatului), Dixtuor pentru suflători (Academy of Saint Martin in the Fields, 12 septembrie 2025, Ateneul Român), Simfonia nr. 1 (Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, 12 septembrie 2025, Sala Palatului), Capriciul român pentru vioară și orchestră finalizat postum de Cornel Țăranu (Orchestra Națională Simfonică Daneză, 14 septembrie 2025, Sala Radio), Isis finalizat postum de Pascal Bentoiu (Orchestra Filarmonică din Montecarlo, 14 septembrie 2025, Ateneul Român), Balada pentru vioară și orchestră (Orchestra de Cameră Mahler, 16 septembrie 2025, Ateneul Român), Rapsodia română nr. 2 (Orchestra Națională a Franței, 18 septembrie 2025, Sala Palatului), Cântecul pădurii (Corul de Cameră al Filarmonicii din Estonia, 19 septembrie 2025, Ateneul Român), Rapsodia română nr. 1 (Orchestra Regală Concertgebouw, 21 septembrie 2025, Sala Palatului).
Mi-a plăcut extrem de mult dimensiunea politică pregnantă și exprimarea morală limpede a acestei ediții din 2025 (vă mărturisesc că mi le-aș fi dorit și în 2023). Dirijorul Cristian Măcelaru (directorul artistic al festivalului și directorul muzical al Orchestrei Naționale a Franței), a pus ediția din 2025 sub sonoritatea aproape biblică a celebrului dicton întunericul este lipsa luminii (care invită la conștientizarea cauzei răului în societatea națională și în lumea largă). În acest sens, Orchestra Ukrainian Freedom va interpreta, chiar în primele zile ale festivalului, două lucrări ale muzicologiei ucrainene contemporane inspirate de violenta agresiune militară rusească (aflată încă în curs de desfășurare la granițele României): oratoriul Bucha. Lacrimosa de Victoria Vita Polevá (25 august 2025) și suita/uvertura din Mothers of Kherson de Maxim Kolomiiets (26 august 2025). The Mothers of Kherson este o operă – care va avea premiera în stagiunea 2027-2028 – comandată compozitorului ucrainean Maxim Kolomiiets și libretistului George Brant de către prestigioasa Metropolitan Opera din New York.
În cele din urmă, pentru fotografia de copertă, care ilustrează acest articol, îi mulțumesc profesorului Dan Dediu: îi sunt recunoscător și pentru talentul fotografic, nu doar pentru cel muzical. În plus, îl felicit pentru că, în concertul de deschidere din 24 august 2025, se regăsește, în premieră absolută, Concertul pentru orchestră: poate vom avea ocazia, până atunci, să ascultăm la o repetiție generală această creație contemporană a profesorului Dediu. Și tot în concertul de deschidere vom audia Concertul pentru vioară și orchestră al armeanului Aram Haciaturian, ceea ce m-a bucurat nespus. Îmi amintesc că l-am audiat nu doar cu încântare, dar și cu emoție, în data de 22 februarie 2024, la Ateneul Român, alături de Uvertura festivă a lui Alexander Arutiunian. Ritmurile armenești au răsunat atunci, sub cupola porfirică a Ateneului Român, într-o deplină și fericită concordanță cu procesiunea de panteonizare (condusă, personal, de președintele Macron, la Paris, cu numai o zi înainte) a poetului armean Missak Manouchian, erou al rezistenței franceze din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Așadar, un simbol care exprimă aspirația popoarelor pentru libertate și lupta împotriva tiraniei. O idee care sper să ne lumineze mințile tuturor în anul 2025.