Punerea în dezbatere publică a noilor planuri-cadru a stârnit, așa cum era de așteptat – multe ecouri pozitive, dar și controverse. Iuliana Constantinescu, reprezentanta Asociației Părinților, a vorbit pentru Gândul despre îngrijorările referitoare la aceste noi planuri-cadru, aflate momentan în dezbatere publică – așteptate, de prea mulți ani, cu entuziasm și considerate un adevărat punct de reper, pentru a schimba fața școlii românești. Reamintim că, în dezbaterea privind noile planuri-cadru, s-au ridicat îngrijorări legate de statutul latinei, geografiei și istoriei în liceu.
Ministerul Educației și Cercetării a pus vineri în consultare publică planurile-cadru pentru liceu, iar propunerile vor putea fi trimise la adresa de e-mail [email protected] până la data de 6 martie.
Iuliana Constantinescu recunoaște că experții în politici educaționale și în științele educației sunt cei care ar trebuie să stabilească ce trebuie cu adevărat să studieze un copil, considerând că nici profesorii și nici părinții nu ar trebui să intervină în această ecuație.
„Este în regulă să ne dorim ca ai noștri copii să se regăsească la școală, să aibă parte de educație de secol XXI”
Reprezentanta Asociației Părinților mărturisește că părinții speră ca implimentarea noilor planuri-cadru să scoată școala românească dintr-o încremenire perpetuă, cu o programă nouă și cu manuale în concondanță cu vremurilor pe care le trăim, punctând că, în acest moment, elevii învață după manuale elaborate și aprobate undeva în anii 2003-2004.
„Vreau să exprim punctul de vedere din partea părinților, pentru că eu acolo sunt. Cred că lupta pentru catedre – ce discipline trebuie să avem și ce nu trebuie să avem – nu ne aparține. Din punctul meu de vedere, de asta ar trebui să se ocupe experții în politici educaționale, în științele educației și nici profesorii, nici părinții n-ar trebui să stabilească ce trebuie să studieze un copil. Părinții așteaptă, de foarte multă vreme, aceste planuri-cadru. Avem deja a patra generație care termină în acest an liceul și care ar fi trebuit să beneficieze de planuri-cadru și de programe noi, pentru ca să aibă continuitate pe programa de la gimnaziu care s-a schimbat în 2016.
Este acea generație de elevi care n-a avut niciodată manuale la timp în gimnaziu și care n-a avut niciodată manuale și programe adaptate la liceu, pentru că ei învață după niște repere metodologice, pe niște manuale care au fost elaborate și aprobate undeva în anii 2003-2004. Deci, evident, că toată lumea așteaptă aceste schimbări.
De cealaltă parte, să știți că în ultimii ani, de când s-au înființat școlile-pilot, foarte mulți dintre elevi și părinți au privit cumva, cu ușoară invidie, către școlile care și-au propus un alt model curricular și unde elevii din ultimii ani de de liceu au avut posibilitatea să se concentreze pe specializarea pentru care se pregătesc și pentru examenul de bacalaureat. Și cred că este în regulă să ne dorim ca ai noștri copii să se regăsească la școală, să aibă parte de o educație de secol XXI și cumva în pregătire pentru ceea ce va urma. În acest moment, ceea ce se întâmplă în spațiul școlar, este total inadecvat cu societatea în care trăim.”
„Pe noile planuri-cadru, părinții descoperă că, din clasa a XI-a, la profilele respective, nu se va mai studia acea disciplină”
Iuliana Constantinescu susține că, printre îngrijorările părinților, se numără și faptul că implementarea acestor planuri-cadru noi schimbă și modul de susținere a examenului de bacalaureat.
Reprezentanta Asociației Părinților a punctat că așteptă ca ministerul să iasă și să explice clar, pe interesul tuturor, ce va schimba o posibilă implementare a acestor planuri-cadru la nivel de școală, dar și la nivelul examenelor susținute de elevi.
„În acest moment, îngrijorările părinților – chiar mi-a explodat telefonul cu mesaje și apeluri – în care toată lumea mă întreba când va da bacul, după noua formulă, prima generație de elevi. De ce această întrebare? – Pentru că toată lumea a descoperit, odată cu aceste planuri-cadru noi, ceva ce poate la momentul la care a fost adoptată noua Lege a Învățământului Preuniversitar nu prea s-a luat în considerare sau unii nici n-au știut. Mai exact, odată cu implementarea acestor planuri-cadru noi se schimbă și modul de susținere a examenului de bacalaureat.
Și s-a introdus – pe lângă faptul că la probele de competențe avem o probă și la a doua limbă modernă pe care o studiază elevii – mai există și o probă obligatorie dintr-o disciplină, ca să zic așa, contrară specializării pe care o urmezi. Adică, elevii de la real vor fi obligați să-și aleagă din istorie, geografie, filosofie, logică, psihologie, deci una dintre materiile de profil umanist. La rândul lor, elevii de la uman vor fi obligați să dea o probă dintre materii precum matematică, fizică, chimie, biologie.
Or, pe noile planuri-cadru, părinții descoperă că, începând cu clasa a XI-a la profilele respective nu se va mai studia acea disciplină, pe care copiii o vor susține ca probă în examenul de bacalaureat. Adică, la uman – matematica, fizică, chimia, biologia se termină ca studiu în clasa a X-a. La real, istoria, geografia și toate celelalte se termină ca studiu în clasa a X-a. Și atunci ne punem întrebarea dacă copiii noștri vor mai fi suficienți de bine pregătiți în clasa a XII-a să susțină o probă la o disciplină pe care au studiat-o cu doi ani în urmă? Teoretic, avem posibilitatea să alegem un opțional pe disciplina respectivă, ca să ne pregătim pentru bacalaureat. Dar atunci acel opțional, în primul rând, trebuie să fiu sigură că școala mi-l poate oferi.
Doi la mână, îmi ia ca și alegere posibilitatea de a mă duce pe o disciplină de specializare și în al treilea rând, mă obligă cumva să reiau o materie pe care am terminat-o cu doi ani în urmă de studiat. Aici ar trebui să vină ministerul cu niște clarificări și poate să se gândească că – dacă tot ne adaptăm și facem reformă în sistem – să preluăm și acel model în care elevii pot pe parcursul liceului, în momentul în care termină de studiat o anume disciplină, să susțină acea probă pentru examen – iar ea să fie luată în considerare la final. Pentru că doi ani sunt totuși mult.”
Nu toți părinții pricep cum este cu planurile-cadru, de ce ora aia și nu ora cealaltă
Iuliana Constantinescu, reprezentanta Asociației Părinților, susține că pe părinți îi interesează – dincolo de discuții, controverse, semne de întrebare, materii de studiu – ca elevul, respectiv copilul lor, să se regăsească în orele predate, în materiile studiate, dar cel mai important este să facă ceva ce-l pregătește cu adevărat pentru viață.
Interlocutoarea Gândul recunoaște că, în momentul de față, în multe școli, liceul a devenit ceva din ciclul „hai să ne facem că facem”, fără să aibă o aplicabilitate clară pentru viitorul absolvent, cu perspective de viitor.
„Într-adevăr, este o rumoare generală cu privire la faptul că nu mai studiem istoria ca disciplină de sine stătătoare, dar avem un an de zile de studiu pe Istoria Comunismului și un an de studiu pe Istoria Evreilor. Holocaustul. Înțelegem necesitatea. Este normal să cunoaștem aspecte importante din istorie, pentru că, dacă nu ne cunoaștem trecutul, nu putem să fim pregătiți nici pentru viitor. Părinții nu înțeleg de ce aceste noțiuni de istorie n-au putut fi parte din programa disciplinei istorie, dintr-un anumit an de studiu. De ce trebuie să studiem această disciplină un an de zile.
Ministerul ar trebui să vină și să discute, pentru că nu toți părinții pricep cum este cu planurile-cadru, de ce ora aia și nu ora cealaltă. Mai avem o îngrijorare mare cu privire la pericolul la curriculum la decizia elevului din oferta școlii. Dacă oferta școlii va fi în continuare așa cum este acum – bazată pe nevoia de întregire de norme didactice și vom ignora cu desăvârșire nevoile elevilor – iar alegerea opționalelor va fi una, doar așa de ochii lumii, nu vom avea nimic. Nu facem decât să mutăm o autonomie masivă către școală și să permitem școlii să-și facă planurile de încadrare după bunul plac.
Din punctul de vedere al părinților, importante nu sunt aceste planuri-cadru, ci faptul că ele stau la baza ceea ce urmează și este cel mai important – programele școlare, pentru că ele trebuie să fie adaptate acelui număr de ore pentru fiecare disciplină, să nu ne mai trezim că aleargă profesorii prin materie că nu ajung orele de studiu de la școală și facem în continuare meditații și manuale în care copilul să regăsească informația de care are nevoie. Pentru că acum, repet, avem manuale aprobate și editate în 2003-2004. Foarte multe dintre ele, nici măcar pe piața liberă nu se mai găsesc, pentru că nu le-a mai editat nimeni, riscau să devină maculatură”, a conchis Iuliana Constantinescu, reprezentanta Asociației Părinților.
Istoria României, mărul discordiei în noile planuri-cadru
Reprezentanţii Ministerului Educaţiei resping afirmaţiile conform cărora propunerile de planuri-cadru pentru liceu scot din studiul elevilor discipline precum Istoria României sau Geografia.
„Sub nicio formă disciplinele nu au fost eliminate sau scoase. A fost scos caracterul obligatoriu, unic pentru toţi elevii în materie de conţinuturi. Trunchiul comun este valabil pentru toţi. Istoria și Geografia rămân discipline importante, fiind incluse în curriculumul flexibil, cu ore alocate în funcție de profil și de deciziile școlii și ale elevilor”, a afirmat secretarul de stat Bogdan Cristescu, potrivit News.ro.
„Programa de Bacalaureat ia urma trunchiului de clasa a IX-a şi clasa a X-a majoritar”
Bogdan Cristescu, secretarul de stat din Ministerul Educației, spune că Istoria României nu a fost eliminată din clasa a XII-a, ci programele școlare vor fi reorganizate și adaptate noilor planuri-cadru, care vor intra în vigoare pentru elevii care sunt acum în clasa a VII-a.
În ceea ce privește Geografia, aceasta rămâne obligatorie în clasele a IX-a și a X-a, iar la clasele a XI-a și a XII-a poate fi studiată prin curriculum la decizia elevului (CDEOȘ). Oficialul a subliniat că disciplinele Istoria Evreilor-Holocaustul şi Istoria comunismului au fost introduse prin lege, iar propunerea de plan-cadru respectă legislaţia în vigoare, potrivit sursei citate.
„La filiera tehnologică, numărul de ore a fost ajustat pentru a include discipline specializate, precum Geografia economică și Geografia serviciilor, adaptate nevoilor elevilor, susține oficialul. Am văzut în spaţul public o abordare de tipul: nu mai este Istoria României la clasa a XII-a şi Istoria României de clasa a XII-a se dă la Bacalaureat.
Programele vor fi reorganizate, supuse dezbaterii publice şi atunci implicit programa de Bacalaureat ia urma trunchiului de clasa a IX-a şi clasa a X-a majoritar. (…) Dacă ne punem problema studierii Istoriei Românilor – şi am văzut că în spaţiul public circulă informaţia că am tăiat din clasa a XII-a Istoria Românilor care este pentru Bacalaureat – facem precizarea că programa se va reorganiza conform cerinţelor.
Istoria, ca şi Geografia au un rol foarte important în CS flexibil de la profilul umanist şi precizăm clar că, la profilul umanist specializarea Filologie, CS flexibil şi CDEOŞ au o alocare între 16 şi 26 de ore per total liceu. La specializarea Filologie au o alocare între 20 şi 30 de ore per total liceu, spaţiu suficient pentru a integra la oferta şcolii şi la decizia elevilor Istoria foarte clar particularizată”, a explicat secretarul de stat din Ministerul Educaţiei Bogdan Cristescu.
Scoaterea limbii latine, criticată
Și Societatea de Studii Clasice a criticat propunerea făcută de Ministerul Educației de a scoate limba latină din programa liceală pentru filiera teoretică.
Specialiștii în studii clasice au denunțat această decizie drept „o barbarie comisă de un grup de persoane neidentificabile, în mod evident fără niciun fel de orizont cultural și în deplin dispreț față de cultura națională și identitatea noastră europeană”, potrivit unui comunicat de presă citat de Libertatea.
Reprezentanții Societății de Studii Clasice au acuzat lipsa de transparență a Ministerului Educației și au subliniat că elaborarea noilor planuri-cadru s-a făcut „fără consultarea prealabilă a niciunui specialist recunoscut din mediul academic.”
Facultatea de Istorie: „Consecinţe grave ale reducerii orelor de istorie în noul curriculum şcolar”
Și Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti îşi exprimă ”dezacordul profund” faţă de propunerile de modificare a planurilor-cadru, în special în ceea ce priveşte reducerea drastică a orelor alocate disciplinei Istorie.
”Aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice şi consolidării unei societăţi democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raţionale, vulnerabilitatea în faţa pseudo-ştiinţei, succesul teoriilor xenofobe şi conspiraţioniste”, afirmă reprezentanţii facultăţii.
Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti avertizează, într-un comunicat de presă asupra consecinţelor grave ale reducerii orelor de istorie în noul curriculum şcolar.
”Considerăm că aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice şi consolidării unei societăţi democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raţionale, vulnerabilitatea în faţa pseudo-ştiinţei, succesul teoriilor xenofobe şi conspiraţioniste”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii facultăţii atrag atenţia asupra unor ”probleme majore”, arătând că eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a şi a XII-a este o ”eroare gravă”, care va priva o mare parte dintre elevi de o înţelegere aprofundată a istoriei naţionale şi universale.
”O singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a şi a X-a, aşa cum prevede propunerea prezentată, este deja insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex. Întreaga experienţă şi expertiză pe care o avem în domeniu ne arată că tinerii vor fi, în fapt, supuşi riscului de a deveni analfabeţi funcţional din perspectiva gândirii istorice, rămânând cu o perspectivă superficială şi disfuncţională asupra trecutului”, susţin ei.
Totodată, aceştia afirmă că eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este ”o decizie absolut surprinzătoare” şi care va avea multiple consecinţe negative.
De asemenea, reprezentanţii Facultăţii de Istorie susţin că, în absenţa unei abordări mai cuprinzătoare, introducerea unor cursuri tematice precum ”Istoria evreilor. Holocaustul” şi ”Istoria comunismului din România”, deşi foarte necesare, pot fi grav deservite prin neintegrarea lor într-o abordare mai amplă şi sistematică a istoriei generale din care aceste tragice fenomene fac parte.
Geografia nu mai apare în trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a – adică nu mai este materie obligatorie
Facultatea de Geografie a Universității din București solicită Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să păstreze Geografia în trunchiul comun la toate clasele de liceu, în dezbaterea pe proiectele de planuri-cadru 2025, lansate în consultare de (MEC) până pe 6 martie, potrivit unui comunicat de presă al instituției.
„Geografia este o disciplină puternic ancorată în realitățile secolului XXI, care joacă un rol esențial în educarea elevilor, contribuind la dezvoltarea cunoștințelor despre lume, la înțelegerea fenomenelor naturale și la formarea unei gândiri critice”, prezintă reprezentanții Facultății în document, care poate fi consultat mai jos în articol. Aceștia indică și 5 argumente pentru susținerea importanței geografiei în școală.
Reacția vine după ce geografia nu mai apare în trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a – adică nu mai este materie obligatorie – dar poate fi aleasă de elevi pentru a fi studiată prin disciplinele opționale din Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și printre materiile de la Curriculumul de specialitate, potrivit Ministerului Educației.
Daniel David: „Avem şansa să trecem de la un sistem în care se predă mult şi prost la unul aerisit şi relevant”
Ministrul Educaţiei, Daniel David, afirmă că acum România are şansa de a trece ”de la un sistem de educaţie în care se predă mult şi prost, foarte centralizat” şi care, pe lângă faptul că este învechit, ”chiar prin rezultatele generate ne pune adesea la risc copiii şi societatea, la unul în care se predă mai aerisit şi relevant, bine şi cu echilibru între centralizare şi descentralizare.”
Oficialul de la Educație îi transmite preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care vorbea despre o ”ofensivă contra istoriei şi geografiei”, că sunt ”prea mulţi copii care nu vorbesc corect limba română, se plictisesc de clasicii literaturii noastre, au teorii istorice pseudoştiinţifice, fac confuzii grosolane în geografia ţării, latina devine subiect de ironii”, iar astfel de probleme devin chiar unele de securitate naţională.
PIB-ul prognozat pentru Ministerul Educației în 2025
Învățământul ar urma să primească, în 2025, un buget de 61,8 miliarde de lei, mai puțin, ca valoare, decât a primit Ministerul Educației pentru acest sector pe parcursul anului trecut și considerabil mai puțin procentual față de bugetul anterior: doar 3,23% din PIB-ul prognozat pentru 2025.
Așa reiese din proiectul de buget pe 2025 pus în transparență de Ministerul Finanțelor, anume din datele pentru bugetul alocat Ministerului Educației (fără componentele de educație alocate prin alte instituții). Raportat la bugetul general consolidat, bugetul Educației rămâne departe de ținta de 15% stabilită prin Legea educației: doar 8%.
În ceea ce privește Cercetarea, aceasta ar urma să primească doar 2,15 miliarde de lei, valoare apropiată de cea alocată acum un an, dar mult mai mică prin raportare la PIB: doar 0,11%, adică o zecime din ținta de 1% din PIB, promisă de ani de zile de autorități.
Primii elevi care vor învăța după planuri-cadru sunt cei care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027
După ce programele școlare pentru liceu vor fi adoptate, reprezentanții Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație vor elabora noile programe pentru bacalaureat, iar absolvenții care îl susțin în 2030 vor da un bacalaureat diferențiat, în funcție de profilul urmat la liceu.
Ministrul Daniel David a explicat că propunerile de planuri-cadru includ un trunchi comun pentru toate filierele – teoretică, vocaţională şi tehnologică – care va contribui la partea de cultură generală.
Mai exact, componenta trunchiului comun, respectiv cea a curriculumului de specialitate, la nivel de liceu, vor cunoaște variații în funcție de anii de studiu, a anunțat ministrul Educației.
Astfel, la clasele a XI-a și a X-a, trunchiul comun va avea 65%, iar curriculumul de specialitate – 25%, urmând ca, în ultimii doi ani, trunchiul comun să ajungă la 35%, iar curriculumul de specialitate la 45%, potrivit prezentării susținute de ministru. Acestea vor fi completate prin componenta la decizia școlii.
„Au fost discuţii dacă vor intra din această toamnă. Realist vorbind, îmi place să fac lucrurile serios şi repede, când pot, fără să afectez calitatea. Nu reuşim până în toamnă să avem şi plan-cadru, şi programe. Şi, repet, fără să avem noi manuale şi fără să facem trainingul profesorilor, inclusiv pe linia privind ideea de ştiinţă ş.a.m.d., nu se poate decât cu anul viitor, 2026-207.
Curriculumul care este la dispoziția elevului din oferta școlii are o pondere mai mare. Asta înseamnă că școala oferă anumite discipline din care, după aceea, elevul alege. Și nu le oferă de formă”, a precizat ministrul Daniel David, pentru Edupedu.
An nou, ministru nou și o previzibilă schimbare la față a ȘCOLII ROMÂNEȘTI. Expert în educație: „Daniel David își poate asuma tăierea nodului gordian”
EXCLUSIV | Școala românească, o „ciorbă” cu multe ingrediente. Expert în educație: „Acest sistem creează fuga după note, trebuie găsit un echilibru”
EXCLUSIV | Legile educației, între secretomanie și mize politice? Specialist în educație: „Rezultatul va fi unul și mai mediocru. Le este frică să-și asume scoaterea modelului educațional din paradigma comunistă”
EXCLUSIV | Noile legi ale educației, la a treia amânare de la doi miniștri, România educată mai așteaptă. ”Cea mai mare dorință este să însemne ceva mai bun și să nu se schimbe cel puțin un ciclu complet de învățământ”
Coșmarul de la ȘCOALĂ. Ce spun oamenii despre ura din școli?