Sărbătoare, explozie de bucurie, focuri spectaculoase de artificii! Cei care au intrat deja în anul 2025 se bucură deja de sărbătoarea trecerii dintre ani! Vorbim despre Insulele Kiribati, situate în Oceanul Pacific – cunoscute pe glob și sub denumirea de Insulele Crăciunului – reprezintă primul teritoriu care a intrat deja în 2025, la ora 12.00, ora României. O oră mai târziu faţă de Kiribati, la ora 13:00, ora României, Tonga, Samoa şi părţi din Noua Zeelandă ajung la 2025. Va fi apoi rândul Australiei să intre în noul an.
Kiribati, și în special Insula Crăciunului, se află în cel mai îndepărtat fus orar
Kiribati, națiunea insulară din Pacific, a fost primul loc din lume care a întâmpinat anul 2025, lăsând în urmă un an marcat de conflicte continue în Ucraina și Orientul Mijlociu și de schimbări în peisajul politic, de la alegerile din SUA și Regatul Unit la răsturnarea regimului lui Assad în Siria, potrivit informațiilor transmise de bnonews.com.
Insula Crăciunului, cunoscută oficial sub numele de Kiritimati, găzduiește peste 7 000 de persoane și obișnuia să fie unul dintre ultimele locuri din lume în care se întâmpina noul an. Acest lucru s-a schimbat în 1994, când țara a sărit cu o zi întreagă înainte pentru a folosi această premieră ca o atracție turistică.
Kiribati, prima țară care a intrat în 2025
Populația micuțului stat insular este în jur de 121.000 de locuitori, în timp ce suprafața totală a insulelor este de 811 kilometri pătrați, adică de aproape 300 de ori mai mică decât a României.
Statul Kiribati este recunoscut și ca „Insula Crăciunului”, având în vedere că este prima țară care sărbătorește Nașterea Domnului. În această perioadă de sărbătoare, în Kiribati se organizează diverse dansuri tradiționale, însă sunt și unele competiții sportive în această perioadă.
Kiribati se află la jumătatea distanţei dintre Hawaii şi Australia
Insulele Kiribati sunt formate dintr-un amestec de 32 de atoli şi insuliţe de corali, pe care locuiesc aproximativ 100.000 de persoane. Kiribati se află la jumătatea distanţei dintre Hawaii şi Australia şi este situată chiar pe meridianul luat ca punct de referinţă pentru calcularea fusului orar, potrivit informațiilor News.ro.
De altfel, o mare parte a lumii va fi sărbătorit deja noul an până când se face miezul nopţii în România. Rând pe rând vor trece în noul an ţările Asiei de Est – din Japonia, China şi cele două Corei, până în Filipine, Thailanda şi Maldive. Urmează Asia Centrală şi Orientul Mijlociu.
Primele ţări europene care urmează să întâmpine 2025 sunt Rusia, ţările din Caucaz, apoi vine rândul României, Ucrainei, Moldovei şi al vecinilor din Balcani, dar şi mare parte din continentul african.
Europa de Vest intră în 2025 cu o oră mai târziu. În Statele Unite, pe coasta de est, inclusiv la New York, noul an vine când în România 2025 se va fi instalat deja de 7 ore. Cei de pe coasta de vest, inclusiv Los Angeles-ul, vor întâmpina noul an miercuri la ora 10:00, ora României.
Ultimii locuitori care vor intra în noul an sunt cei din Hawaii, Tahiti şi Samoa Americană
La ei, 2025 ajunge când în România va fi deja 1 ianuarie, ora 13:00. Ultima regiune care va intra în 2025, insulele Samoa Americane, tot din Pacific, la aproape 24 de ore după primul popas al noului an pe Pământ, se află la doar aproximativ 2.000 de kilometri de Kiribati. Europa de Vest intră în 2025 cu o oră mai târziu.
În Statele Unite noul an vine când în România 2025 se va fi instalat deja de 7 ore
În Statele Unite, pe coasta de est, inclusiv la New York, noul an vine când în România 2025 se va fi instalat deja de 7 ore. Cei de pe coasta de vest, inclusiv Los Angeles-ul, vor întâmpina noul an duminică la ora 10:00, ora României.
Tradiţii şi obiceiuri în toate țările lumii
Clipa trecerii în Anul Nou este sărbătorit în întreaga lume, dar fiecare popor are un mod diferit de a-l marca.
Austria – La salonul imperial s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor, astfel încât la miezul nopţii se aud acordurile „Dunării albastre” şi ale operetei „Liliacul” de Johann Strauss. Pe masa festivă se află carne de purcel – semn de noroc – iar mesele se decorează cu purceluşi din ciocolată.
Belgia – De 1 ianuarie, în Liege, se păstrează obiceiul de a mânca, în familie, choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi), fiecare persoană având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă.
Brazilia – Oamenii întâmpină noul an cu lenjerie intimă foarte vesel colorată (nuanţe de roşu şi galben). Pe bulevardul Paulista din oraşul Sao Paulo sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopţii.
Danemarca – Cel mai cunoscut obicei este acela de a sparge farfurii în uşa vecinilor, existând convingerea că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc în noul an.
Ecuador – Se confecţionează sperietori de ciori cărora li se dă foc la miezul nopţii, sperând că astfel va fi distrus răul acumulat în cele 12 luni trecute, deschizând calea către fericire.
Franţa – Trecerea în Anul Nou – numită „le Réveillon” – este marcată în mod festiv, cu ţinute elegante, cu preparate fine, de lux, cu şampanie şi cadouri.
Grecia – Preparatul tradiţional este „Vasilopita” – o pâine în interiorul căreia a fost ascuns un bănuţ înainte de a o băga la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu premiul va avea noroc în noul an.
Irlanda – Tinerele fete cred că noaptea dintre ani este un prilej să-şi găsească adevărata dragoste, aşa că pun vâsc sub pernă, visând la momentul când îşi vor cunoaşte alesul.
Italia – În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, se pun pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă. Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special la Napoli, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut.
Japonia – Anul Nou, numit „Oshogatsu”, reprezintă un simbol al înnoirii. Sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru, iar în ziua de 1 ianuarie oamenii scriu pe o hârtie dorinţele pentru noul an.
Mexic – Cel mai cunoscut obicei este scoaterea bagajelor afară pentru călătorii bune în anul ce vine şi agăţarea unor figurine în formă de oaie pe clanţa uşii pentru prosperitate.
Olanda – „Oudejaarsdag” („ziua anului trecut” – 31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.
Portugalia – În noaptea dintre ani există obiceiul (mai ales în insula Madeira) să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.
Rusia – Se deschid uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă. De asemenea, pe masă se pune o băutură făcută din votcă, suc de lămâie şi apă de la robinet numită „apă murdară”, care se bea pentru a înlătura ghinionul în noul an.
Scoţia – Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină.
Spania – Oamenii mănâncă 12 boabe de strugure la miezul nopţii dintre ani, fiecare boabă reprezentând o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.
SUA – Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor. La miezul nopţii, sună clopotele şi sirenele, cerul este inundat de artificii şi toată lumea strigă într-un glas „Happy New Year!”. În New York, o tradiţie de peste 100 de ani o reprezintă aruncarea unei mingi în Times Square.
Turcia – Trecerea în noul an este marcată printr-o sărbătoare a alimentelor tradiţionale turceşti, când se face un schimb de cadouri între participanţi.
Cea mai populară băutură de Revelion este şampania. În Europa şi în America, oamenii ciocnesc paharele urându-şi un an fericit, cu sănătate şi noroc.
Sursă FOTO – caracter ilustrativ: Profimedia Images
REVELION 2023 în lume. Primele țări care au trecut în Noul An